*"CUIUL DACIC" *
Pe
data de 4 septembrie 1997 soseam la Chisinau sa-mi intilnesc un prieten,
Tudor Pantiru - fostul Ambasador al Republicii Moldova la Natiunile
Unite, si sa ma reped pina
la Orheii Vechi, din ratiuni sentimentale
familiale. Am intilnit o multime de oameni minunati dar povestea unuia
dintre ei mi s-a parut deosebit de interesanta. L-am cunoscut pe Andrei
Vartic, de profesie
fizician-spectroscopist, un pasionat al
istoriei dacilor, care-mi spunea: "Este trist sa stai de vorba cu
"profesori universitari in arheologie" care sapa tot cu lopata veche de
20-40-100 de ani si nimic
altceva, mentinind cercetarea arheologica,
in Romania, pe pozitii aproape paukeriste, negind or refuzind sa vada
radacinile extraordinare pe care romanii o au in civilizatia lumii". A
face azi cercetare arheologica
fara laboratoare de teren, care sa-i spuna
cercetatorului ce roca sapa, ce compozitie are cutare caramida sau ciob,
fara acces la Internet, la cele mai solide baze de date, fara urmarire
prin satelit a ceea ce se
intimpla in Carpati (ca de pilda
misterioasele "arsuri"), fara o echipa solida multi - disciplinara
incluzind sociologi, etnologi, istorici, medici, economisti, este in
cercetarea arheologica moderna un fel de
a juca turca pe rampa de lansare a unei
rachete, nevazind altceva decit tuiul.
L-am intrebat cum de ajuns sa fie
asa de pasionat de daci, la care Andrei mi-a raspuns: "Pe vremea cind
eram student in anul I la
Fizica, in 1966 la Leningrad, unchiul meu,
Grigore Constantinescu - absolvent al Sorbonei, mi-a facut cadou cartea
lui Daicoviciu "Dacii" - pe atunci o carte interzisa pe teritoriul
Republicii Socialiste
Sovietice Moldovenesti. Am devenit asa de
indragostit de acei Daci, incit imediat dupa colapsarea imperiului
sovietic, am fugit repede "Acasa" in Muntii Orastiei, ca sa-i intilnesc
pe Daci ori pe urmasii
lor."
Ce
a realizat Andrei Vartic, in expeditia sa, este formidabil. Acesta
descifreaza Topografia Dacica, redescopera Metalurgia Dacica - cea mai
avansata din lumea antica, descrie materialele
de constructie dacice, in special Betoanele
Dacice, vorbeste despre Cosmogonia Dacica, Moralitatea la Daci si ce
este cel mai important ii redescopera pe Daci, scriind carti ca:
"Ospetele Nemuririi",
"Enigmele Civilizatiei Dacice",
"Fierul-Piatra, Dacii-Timpul", "Magistralele Tehnologice ale
Civilizatiei Dacice", publicindu-si cercetarile chiar si in conferinte
NATO. El, Andrei Vartic,
ridica valul nepasarii de pe trecutul nostru
dacic. In timp ce se plimba, acum 7-8 ani, in jurul Movilelor Ciclopice
de la Sona, descopera in huma acestora o veritabila Ghiara de Sfinx;
fiind un om corect, el cheama
Institutul de Arheologie din Cluj, care,
trimite pe cineva pe soseste peste noapte, o ridica si ... dispare.
"Ei,
asa or fi legile pe aici" si-a spus Andrei, putin necajit ca ei,
arheologii, nu au discutat si
cu el. Era vara, frumos, papadii galbeme
peste tot cind Andrei gaseste calupuri de fier dacic de peste 40kg si
din nou corect ii anunta pe "tovarasii" arheologi care vin, iau si ...
pleaca. Tot el gaseste in
sanctuarul dacic de la Racos, Cuie Dacice si
din nou "echipa" de bravi arheologi romani (?) soseste in frunte cu dl.
prof. dr. Ioan Glodariu si il felicita, iau Cuiele Dacice, nu inainte
de ai da
"cadou" si lui Andrei ... un Cui Dacic "cu
tema" sa-l cerceteze. Andrei trece cu Cuiul peste granita, acasa, de
cealalta parte a Prutului, la ceilalti romani. urmasi ai acelorasi Daci,
dar despartiti
de niste politicieni care i-au convins pe
istoricii moldoveni ca ei ar fi de un alt neam si ca ar vorbi si o alta
limba, diferita, Moldoveneasca, care ar avea si niste foarte mici
asemanari cu Limba Romaneasca, dar prea
mici pentru a fi luate in consideratie. Dar
ei politicienii din dreapta si din stinga Prutului, cind se intilnesc,
uita ca nu folosesc traducatori, ba de multe ori sint veri ori cumnati,
avind si aceleasi nume.
Dar
sa revenim la Andrei Vartic. Se facuse iarna la Chisinau, intr-o zi
ningea, in alta ploua, iar el, Andrei, intr-una din dupa amieze se uita
cind pe geam, afara la ploaie, cind la Cuiul Dacic
vechi de peste 2000 de ani, primit ca "tema
de lucru", care nu era nici mincat, nici acoperit de rugina, o adevarata
minune. Astfel incepe istoria acelui Cui Dacic, Cui al lui Pepelea
(spun eu), primit de la
profesorul roman, de arheologie, de din
dreapta de Prut. Andrei ia cuiul si fuge cu el la Institutul de
Metalurgie de la Balti unde, minune, X-Ray-ul arata ca, acel cui de
peste 2000 de ani, acel Cui Dacic care nu vrea
sa rugineasca, avea in componenta lui nici
mai mult nici mai putin decit alfa-fier pur de 99,97%; nici urma de
impuritati, adica de compusi ai carbonului ce ramin de la prelucrare. O
"Minune Antica", care va
atrag atentia ca se poate obtine numai in
conditii speciale de laborator sau in cosmos! Pina la ora actuala sint
cunoscute in lume numai doua exemple de astfel de fier antic: stilpul de
fier de la Delhi si un disc din
Mongolia, datat din secolul IX, cercetat si
in laboratoarele de la NASA cit si la Universitatea Harvard.
Specialistii spun ca procesul modelarii unui obiect din fier pur este
mult mai complicat chiar decit obtinerea
lui, data fiind posibilitatea introducerii
in el a unor impuritati. Discul din Mongolia putea fi modelat doar in
cosmos, sustin specialistii de la NASA, iar cercetatorii de la Chisinau
aveau aceasi parere despre Cuiul
Dacic.
Andrei,
pragmatic, mai neincrezator, a fugit cu Cuiul la Leningrad, la
Institutul Metalurgic caci, fier a pur, o fi el dar poate ca suprafata
lui sa fi fost vopsita cu vre-o vopsea speciala
"dacica", ca sa nu rugineasca. La Leningrad
cercetatorii au mai descoperit o minune, despre care va voi vorbi mai
tirziu. Vrind sa verifice minunea, Andrei ia "Cuiul lui Pepelea" si fuge
la Moscova.
Si de asta data rezultatul a fost acelasi:
Cuiul Dacic care nu vroia sa rugineasca de peste 2000 de ani, format din
alfa-fier pur in proportie de 99,97% era acoperit, nu cu vopsea ci cu 3
straturi moleculare,
perpendiculare, care-l protejau impecabil,
pastrindu-i puritatea, aceste trei straturi fiind, tineti-va respiratia
va rog:
1. suprafata - Magnetita "Fe3O4"
2. oxid de fier "FeO"
3. alumo-silicati.
Prin
cercetarile efectuate de profesorul Kiosse si doctor Galina Volodin,
utilizind metode de iradiere ci X-Ray aplicate la
pelicule subtiri de semiconductori (asa
numitele unghiuri mici) s-a putut observa peliculele protectoare despre
care am vorbit mai sus. Profesor Daria Grabco a studiat la microscop
microstructura deosebita a fierului
dacic si a mai observat ca acest fier are
foua straturi de "domene", unul central si unul de suprafata. Domenele,
si aici este "ciudatenia", sint orientate perpendicular unul pe altul
asta insemnind
ca, mai intii s-a solidificat (in cimpul
magnetic al Pamintului) stratul interior, apoi, peste el s-a aplicat in
stare lichid! un alt strat, care s-a solidificat si el, dar ... in alta
pozitie fata de cimpul magnetic al
Pamintului!!!
Ei
domnilor si asta se intimpla acum peste 2000 de ani, intr-o tara
salbatica, populata de tarani daci, primitivi si salbatici. Cuceriti mai
tirziu de romani (numai 14% din teritoriul
Daciei) care au sosit cu o "mica" armata de
150,000 de legionari si carora le-au trebuit mai mult de 6 ani sa
cucereasca ce ... citiva kilometri din Spatiul Dacic. Oare s-a intrebat
cineva cum a putut rezista
in fata Romei, o simpla civilizatie
taraneasca? De ce se temeau romanii de daci? De ce Caesar si Burebista
au murit in acelasi timp? De ce, de la moartea lui Caesar (care dorise
sa porneasca razboiul impotriva dacilor)
si pina la cucerirea a numai 14% din Dacia,
de catre Traian, au mai trebuit sa treaca 150 de ani? De ce in toti
acesti 150 de ani romanii si dacii nu s-au avintat in conflicte directe?
De ce nici o armata romana nu
pleca la razboi fara sa aibe cel putin un
Doctor Dac cu ea? Ce or fi avut de impartit ei dacii si romanii ca
acestia din urma, dupa cucerirea unei bucati asa de neinsemnate din
teritoriul Daciei, sa declare cea mai
lunga sarbatoare cunoscuta pina in zilele
noastre, o sarbatoare de nici mai mult nici mai putin de 123 de zile, in
care poporul roman putea sa manince si sa bea gratuit pe socoteala
statului ... 123 de zile? Ce or fi
sarbatorit de fapt romanii? Astfel se
demonstreaza ca ei Dacii au lasat documente mult mai rezistente in fata
macinarii timpului decit cele ale anticilor Greci sau Romani, dar in alt
limbaj decit in cel scris-vorbit.
Limbile sint si ele supuse distrugerii,
alfabetele la fel.
Ca dacii ne-au lasat mostre de "civilizatie" extraordinara ca:
- Betoane perfecte nedistruse de timp, apa si intemperii de peste 2000 de ani
- Metalurgie mai avansata decit ceea din zilele noastre - cuie care nu ruginesc de 2000 de ani, calupuri de fier de 40 kg,
cind romanii nu puteau sa topeasca in cuptoarele lor bucati mai mari de 25kg.
-
Modelele Matematice de la Gradistea Muscelului si desigur cele
Topografice, prin asezarea "asa ziselor cetati"
din Muntii Sureanului, Cindrelului,
Persanilor (Racos) intr-o ordine perfect geometrica de invidiat chiar si
azi.
Dar
nimanui, se pare, ca ii pasa acolo sus, la nivel "profesoral" de
acesti daci, iar Andrei Vartic in loc sa
gaseasca nu intelegere ci dorinta arzatoare din partea compatriotilor
romani, sa nu fie nevoit sa se duca in Rusia cu acel "Cui al lui
Pepelea", spre a-i cerceta
misterele. De ce nu s-a oferit Institutul de
Metalurgie din Romania sa faca studii, daca nu din sentiment patriotic,
macar interes stiintific? Pe Andrei Vartic l-a chemat si presedintele
de atunci, Ion Iliescu, pentru o
intrevedere de 15 minute, care a durat o ora
si jumatate, urmata de promisiuni – dar guvernul s-a schimbat!
Istoria
poporului nostru Carpato-Dunarean nu a fost scrisa inca, iar
Sarmisegetuza este
inca un mister acoperit de paminturi care
poate ca o protejaza. Unii spun ca numele ei vine de la Sarmis e (si)
Getuza, altii mai initiati in tainele Vedice il citesc Sarmi Seget Usa,
adica "Eu ma grabesc sa
curg" (in sanscrita). Din nefericire azi
pling si caprele din Muntii Orastiei de mizeria ce domneste in "Zona
Sacra" a Sarmi-Segetusei. Excavatii cu buldozere, nepasare, chiar
reavointa iau locul a ceea
ce ar fi trebuit sa fie declarata rezervatie
a cetatilor dacice din Muntii Sureanului. Ce nume ciudat si acest
Sureanului, ce o fi insemnind domnilor arheologi, istorici, lingvisti?
Il
citez din
nou pe prietenul meu Andrei Vartic, care
spunea ca "Lipsa idolilor in asezarile dacilor din Muntii Suryanului
(Surya, zeul soarelui la indienii arhaici, urmasi ai arienilor Carpato
Danubieni, spun eu) ne duce cu
gindul la Marele creator Divin, al poporului
dac, Daksha, zapacit si el de Creatia sa, aflata in contiuna,
ireversibila si cuantificata descoperire a Drumului Frumos, s-a
indragostit de ea. De aceea el daco-romanul cind
spune "buna ziua" de fapt spune "Bun e
Dyaus". El Dyaus Pitar (pitar - cel ce aduce pita - in sanscrita) a fost
primul mare zeu al arienilor (indo-europeni cum se mai spune). De la el
se trage Zeus,
Saturn, si intorcindu-ne la cea mai veche,
poate, poveste a genezei cind Zeului Suprem i-a placut Pamintul a dat
nastere prin respiratia sa celor 7 zei ai genezei lumii, avindu-l
conducator pe Marele Zeu Dak-Sha. Acesta
dupa ce s-a uitat peste tot pe pamint a
gasit un loc unde ape albastre tisneau din munti impaduriti, dealuri
blinde ii inconjurau, acoperite de covoare verzi de iarba, unde clima
era blinda si ... in timpul noptii a
populat acest spatiu sacru cu primii 10,000
de fii, fii lui iubiti Dacii "poporul ales".
Mai este un mare semn de intrebare: ce fel de arme aveau dacii? Acele cutitele/sabii ce le vedem in filme nu se regasesc in descoperirile arheologice. Ce s-au intamplat cu armele dacilor? Cum de au disparut?!
Daca scoatem susurul viorilor patriotardo-dacomaniace din textul semi-poetic, usor delirant, de mai sus, ramanem cu niste date aproape stiintifice. Andrei Vartic a murit in 2009 - Dumnezeu sa-l odihneasca! - iar cuiul pe care nu l-a vazut decat cetateanul daco-american, medicul neistoric Savescu Napoleon, a disparut fara urma. Povestea a picat in fantastic, adica mai pe sleau, in derizoriu, deoarece dovezile stiintifice insemnand inscrisuri, documente, rezultate ale analizelor de laborator ale institutelor metalurgice moldo-rusesti, obiectul fizic insusi - recte cuiul dacic, cel care nu putea fi obtinut "decat in conditii speciale de laborator sau in Cosmos", se afla indosariate si arhivate in Biblioteca din Akasha, deopotriva cu actele privind nasterea si diploma de absolvire a cursurilor Institutului Metalurgic din orasul Balti, ale lui Mos Craciun. Le gasiti la litera "C", la "cui" si "Craciun".
Am cautat pe net vreo doua ceasuri si am aflat ca domnul Profesor Dr.
Ioan Glodariu nu pomeneste nicaieri despre cuie dacice si ca Institutul
de Metalurgie din orasul Balti se afla doar in mintea prodigioasa
a domnului doctor, alaturi de ghiare de Sfincsi, discuri fabricate in
cosmos, capre plangacioase, Modele Matematice si alte asemenea si m-am dumirit, pentru a cata oara?, ca
cetateanul american Savescu, se ghideaza in teoriile dumisale dupa
dictonul:
SCORNESC - DECI EXIST
Asadar, privind din perspectiva "teoriilor revolutionare" ale
patriotului daco-american Savescu Napoleon, cum ca romanii (latinii) erau
daci la origine, atunci motivul celor doua razboaie fratricide dintre stramosii nostri daci, adica autohtonii si navalitorii romani, latino-daci, prin care
acestia din urma i-au cotarcit pe fratii lor de sange, bieti indigeni analfabeti de
prin partile noastre, n-a avut alt scop decat ca sa le fure cuiele. Bine
cel putin ca nu au dibuit si calupul de fier de 40 de kilograme din
mintea domnului Savescu. Aurul dacilor....he, heeee..., a fost asaaa...., ca un fel de
pleasca_colaterala... pe langa cuiele lor. Si pana la urma, iaca ma-ntreb si eu ca prostul, ce sa fi facut dacii cu niste parlite de cuie de o asemenea puritate, decat sa le bata in barne sau in peretii lor de beton... Si-atunci nu inteleg de ce nu au mai fost descoperite si alte cuie in siturile arheologice, caci lemnul putrezeste dar cuiele pure, ba...
Si apropo!
"Ce or fi avut de impartit ei dacii si romanii ca
acestia din urma, dupa cucerirea unei bucati asa de neinsemnate din
teritoriul Daciei, sa declare cea mai
lunga sarbatoare cunoscuta pina in zilele
noastre, o sarbatoare de nici mai mult nici mai putin de 123 de zile, in
care poporul roman putea sa manince si sa bea gratuit pe socoteala
statului ... 123 de zile? Ce or fi
sarbatorit de fapt romanii?
Pai ce sa sarbatoreasca altceva decat jaful generalizat al calupurilor de fier de 40 de kg bucata si mai ales a cuielor dacice cu puritate de 99,97% fier, acoperite cu trei pelicule moleculare perpendiculare pe Modelele Matematice si Topografice de la Gradistea Muscelului, asezate intr-o ordine perfect geometrica, de n-a mai ramas niciunul pana in ziua de azi. Dar de o dovada, macar una singura, ca aici, in spatiul carpato dunarean s-a dezvoltat o industrie metalurgica ca in cosmos, care sa intreaca prin maretie si performanta orice referire la bazinele in care au parut si s-a dezvoltat tehnologia prelucrarii fierului, mentionate de orice sursa stiintifica, cu siguranta ca aveam nevoie. Ce daca nu ne mentioneaza nicio sursa ca avand intaietatea? Cui ii mai pasa de un asemenea afront, atata timp cat noi suntem mai tari decat oricare neam de pe mapamond, si asta doar aratandu-le cuiul care nu exista si scrisorica lui Napoleon, care vezi bine, exista.... A nuuu a Imparatului... A domnului doctor Savescu. Ce dovada mai pertinenta si mai stiintifica poate sa existe dincolo de acest inscris? Ai? Ia ziceti!
UNDE-I CUIUL? CARE CUI?
Clou-ul acestui basm este insusi cuiul.
Fara dovezi clare, atestate de catre oamenii de stiinta, toata istoria
se reduce doar la niste biete vorbe-nsirate. Mi-a placut sa regasec aici
dictonul: "Un om informat valoreaza cat doi", dar iaca pozna
ca mi-am pus problema cam cu ce fel de informatie este acel om informat.
Desigur, nu este rau sa ai mintea deschisa dar este foarte rau sa nu fii
atent atunci cand, odata deschisa, apar niste de-alde unii care iti varsa
laturi in ea..
Daca Institutul de Metalurgie din orasul Balti totusi exista, desi nu
este specificat pe net, atunci imi cer respectuos iertare fata de
eventualii cititori basarabeni. Daca nu, nu.
DAKSHA
Hooo-op, sh'asha-shashaaaaaa....!!!
foto Daksha
M-a intrigat maretul Zeu dac Daksha si l-am gasit pana la urma in folclorul hinduist. Inseamna, zice Wikipedia, Arian (adica daco-get-beget... ce sa maiiii...!), si este socrul lui Shiva, caci acesta din urma, care ulterior a devenit cel dintai, s-a casatorit cu fiica lui, Shakti. Daksha este un Prajăpati adica este unul dintre fiii lui Brahman, nascut fie din degetul cel mare de la picior al lui Brahma fie prin unirea cu Aditi. Hait! sau cum le place romanilor daco americani: "Ooooups!"- s-a stricat genealogia ! Mama lui de arbore ginecologic, cum ii strica el nenorocitul, socoteala genito-daca a domnului doctor! Si unde mai pui ca Shiva, care-i era ginere lui Daksha, dar in acelasi timp si unchi dupa tata, l-a omorat la furie pe socru-sau care-i era si nepot, tocmai pe el, pe Daksha, zeul cel nemuritor si i-a aruncat capul daco-zeiesc pe foc. Ce oroare! Vai cata lipsa de respect! Dar mai apoi s-a razgandit si l-a inviat, iar ca sa-l omagieze cum se cuvine, tineti-va respiratia va rog, i-a pus un cap de capra (plangacioasa din Muntii Orastiei)! Ei ca sa vezi pataranie! Iar Daksha, dincolo de faptul ca a patit-o ca zeu nemuritor, adicatelea sa moara, si basca sa-nvieze, mai tineti-va inca o data respiratia va rog, s-a mai si umilit in fata lui Shiva si l-a implorat in genunchi sa-l ierte (vezi foto). Ce rusineeeeee.....! Ce ditamai rusinea! Iaca nu m-asteptam la una ca asta din partea celui mai mare zeu dac, cat Zamolxe de mare.... Da' apropo, care-o fi mai mare-n grad? Hotarat lucru, Vedele sunt o rusine si o sfidare adusa sentimentului daco-patriotic si ar trebui rescrise de catre dacomaniaci... si chiar si de catre greci, caci dom'doctor i-a luat putin fata si lui "Zeus, Saturn?". Si iata cum bulibaseste dom doctor mitologia, aruncand pe tapet trei confuzii consecutive in doar cateva fraze menite sa-l bage pe cititor in transa: 1. Dyaus Pitar nu e Vel Pitar
Dyaus Pitar sau Dyauṣpitṛ, conform miturilor vedice nu inseamna catusi de putin "cel ce aduce pita" (si sa nu va ganditi imediat la vreun pitar, (brutar) strabun, asa cum va da sa subintelegeti dom'doctor, caci pita e "tata" si nu tocmai paine) ci, Dyaus Pitar inseamna Tatal Ceresc sau Tatal Stralucitor. Adica Dyu: cer, stralucire iar Pitar: Tatal. Ceea ce a dat la greci pe Zeus Pater iar la romani, pe Ju-Piter. Tatal Ceresc impreuna cu Prithvi Mātar sau Matr : Mama Pamant, au fost initiatorii lumii, iar inainte de separarea lor, ei au reprezentat unitatea primordială sau Dyavaprthivi.
2. Zeus versus Saturnus
Corespondentul lui Zeus la romani era Jupiter, nicidecum Saturn, care era de fapt corespondentul grec al titanului Cronos. Confuzia regretabila a domnului doctor Savescu face ca Saturn sa se substiuie tatalui sau Caelus (Cerul), care la greci este Uranus, si s-o aiba de sotie tocmai pe mama sa, Terra, careia grecii ii ziceau Gaya. Iar Jupiter, in conditiile nou create de dom doctor ar trebui sa preia mitul saturnian. Pai nu te bufneste rasu', daca nu te bufneste plansu'? Caci lucrurile, dupa cum toata lumea stie, numai dom'doctor nu, stau cam asa: la romani, Jupiter este fiul lui Saturn, care la randul lui este fiul lui Caelus, tot asa cum la greci, Zeus este fiul lui Cronos care este fiul Uranus. 3. Zeul Suprem si cei sapte pitici
Care Zeu Suprem? Ceata totala! Ia hai sa ne-ntoarcem la Vede, poate ca ceva se vede! Exista o trinitate compusa din Brahma - Creatorul, Vishnu - Pastratorul si Shiva - Distrugatorul, numita Trimurti? Exista. Creste Brahma intr-un lotus iesit din buricul lui Vishnu? Creste. Se nasc din mintea lui Brahma 10 copii? Se nasc. Se mai nasc din corpul sau inca 10 - adica 9 baieti si o fata? Vezi bine ca se nasc 10. Este intaiul nascut din aceasta a doua serie Daksha? Desigur. Atunci de unde scoate dom' doctor, ca pe iepuri din palarie, 7 copii expirati de catre Zeul Suprem, cu Daksha in frunte, cand ei sunt cu totii fo 20 de frati, iar Brahma nu este Zeul Suprem, ci parte a trinitatii? Raspunsul doamnelor, domnisoarelor si domnilor, daca inca va mai tineti respiratia, este unul singur: din palarie.
Asa ceva nu se mai poate tolera...!!! Urgent, dar urgent, dacomaniacii ar trebui sa trimita pe unul dintre cei mai viteji dintre ai lor cu o solie la Zamolxe... dupa obiceiul dac, bineinteles. Dar poate totusi, vazand intinderea pocinogului, un sol grec ar fi mai indicat de aruncat in sulite.
Ei, acum ca am gasit si solul, puteti respira in voie. Relaxati-va ca mai urmeaza.
HAI CU MOLECULARA NEAMULE !
Nu vreau sa fac acum pe desteptul si sa-ntreb daca straturile moleculare sunt perpendiculare unele pe celelalte sau pe circumferinta sectiunii orizontale sau pe sectiunea longitudinala a cuiului si nici daca mai exista si altfel de straturi in literatura de specialitate, bunaoara paralele sau tangente si nici care anume alumo-silicati nespecificati intra in componenta lui, alaturi de cei doi oxizi specificati si nici daca acesti oxizi reprezinta rugina sau nu, caci i-as lasa mai degraba pe chimisti sa-si puna astfel de intrebari stupide si total nepatriotice
SARMISEGETUZA
Sarmi Seget Usa
Recunosc ca nu stiu o iota de sanscrita dar am constatat ca nici Goagalu nu prea stie, na! Am cautat cele trei cuvinte insirate ca sa le verific intelesul dar nu nu am gasit nimic. Atunci le-am luat unul cate unul si am aflat ca Sarmi inseamna "Sarma" in bulgareste, ca "Seget" poate fi "Szeged" si ca "Usa".... Apoi na, ca de USA stim cu totii. In traducere daco-romaneasca moderna, cele trei cuvinte ar putea insemna: "Sarmaua la Szeged via Statele Unite ale Americii", adica, altfel spus, un fel de apa la moara data teoriei roesleriene, care pica manusa istoricilor maghiari revizionisti, gratie scrisorii fulminante a medicului Savescu Napoleon de la New York si a "lectiei de isterie, pardon istorie", a domniei sale. De ce Roesler? Daca va intereseaza subiectul puteti citi un articol extrem de bine documentat si argumentat aici. Merita! Cat despre intelegerea sanscrita:"Eu ma grabesc sa
curg" ar trebui schimbata in aceasta noua acceptiune in "Eu ma grabesc sa
curm" ideea continuitatii neamului romanesc pe teritoriul actual. Dom' doctor, nu eu!
GRAMATICA?
E PENTRU FRAIERI...
A! Ca era sa uit! Ia mai cititi rogu-va inca o data, bucatica aceasta de text, poate va socheaza ceva:
"Mai este un mare semn de intrebare: ce fel de arme aveau dacii? Acele
cutitele/sabii ce le vedem in filme nu se regasesc in descoperirile
arheologice. Ce s-au intamplat cu armele dacilor? Cum de au disparut?! "
Acest fragment de text nu apare in postarea de pe site-ul: http://dacia.8m.net/Diverse/Cuiul_dacic/cuiul_dacic.html al carui link era trecut in subsolul mesajului venit pe e-mail, care continea scrisoarea domnului doctor Savescu Napoleon, in schimb, in varianta de pe site-ul indicat, la final, apar urmatoarele:
"Bun e Dyaus" domnilor daco-romani, trezitiva si va redescoperiti trecutul pina nu
vi-l fura or distruge altii, daca nu o veti face voi insisi."
