Spiritul ne locuieste in timpul vietii noastre. Se stie. Sau se spune. Sau nu intereseaza pe prea multa lume. Sa acceptam ca asa este. Cum arata nu stim. El este "ceva". Ce? Substanta non corporala? Nonsubstanta? Manifestare a lui Dumnezeu? Dumnezeu? Numele este latinesc si inseamna respiratie, suflare - spiritus- Crestinii il numesc Duhul Sfant de la slavonul - dusha - suflet. Suflet sau spirit? Pentru unii este totuna, pentru altii nu. E greu sa defnesti Nedefinibilul. De unde vine? Nu conteaza, El este peste tot. Ce stim despre El? Tot felul de lucruri de foarte mare insemnatate, metafizico-mistico-filozofico-spiritualistico-religioase dar in ultima instanta, NIMIC. Niscai vorbe mestesugite in teorii de catre mintea omului, care imbraca frumos simtaminte, intuitii, efecte, imaginatie, care ne acopera sau ne descopera cuvantul dar care nu reusesc sa-i devoaleze esenta. Pentru cei care cred, SPIRITUL ESTE. Punct. Pentru ceilalti, ramane un obiect de glume sau glumele insesi. Pentru mine Spiritul este, dar sa nu ma intrebati ce este caci s-ar putea sa va raspund cu o teorie neconvenabila, atat pentru voi cat si pentru mine. Mai bine urmariti cele doua videoclipuri contrapuse, in care primul face cat toate vorbele si teoriile spiritualistice "la moda", raspandite cu rost sau fara, la un loc. Primul te lasa sa visezi iar cel de-al doilea te invata cum si mai ales ce sa visezi.
Uneori misterul este mai important decat adevarul.
"Ia, am fost şi eu, in lumea asta, un boţ cu ochi, o bucată de humă insufleţită din"... univers
CU CE ERA UMPLUTA MINTEA UNUI OM ACUM 7.000 DE ANI?
Mintea ca o ceapa
Hei! Nu va grabiti sa radeti, ca nu e vorba despre o ceapa degerata, chiar daca raportata la inteligenta Universului sau a Lui mintea omului nu valoreaza nici macar atat. Aidoma foilor de ceapa, mintea prezinta diverse invelisuri adaugate de straturile de educatie, cunostinte si informatii care se incheaga in paradigme care mai de care mai elaborate, mai imbarligate si mai cilibii, cu care ne coloram trecerea prin lume. Ce-ar fi sa dezbracam pentru o vreme mintea de ceea ce a acumulat despre "realitate" din momentul nasterii si pana acum si s-o lasam putin in pielea goala. Este doar un simplu exercitiu de imaginatie. Nu imi propun sa fac un demers creationist sau evolutionist, nu doresc sa aduc in discutie atlanti si lemurieni, adami si eve, maimute antropoide sau neandertalezi si nici clone sau mutanti extraterestri ci, cu voia domniilor voastre, pentru inceput, sa incerc sa fac doar o paralela stangace intre mintea omului din stravechime si a omului modern. Iata, daca avem in vedere volumul si circumferinta craniului uman, ramase nemodificate de milenii, nu suntem astazi nici mai destepti si nici mai prosti decat stramosii nostri, ci doar mai multi si mai bine organizati. Desigur ca si atunci, ca si acum, existau prostii satului, mediocrii si inteleptii. Numarul de circumvolutiuni dobandite in procesului cunoasterii, care ne diferentiaza ca indivizi stim cu totii ca ne arata cam ce volum de informatii traite sau gandite am reusit sa acumulam si sa procesam in timpul vietii noastre. Si-atunci, daca nu am evoluat structural, se naste intrebarea fireasca: cu ce putea fi umpluta mintea oamenilor acum 7- 8.000 de ani? Raspuns corect si imediat: dracu' stie! Desigur, nu ma indoiesc ca el stie, dar ce ne-mpiedica sa incercam sa aflam si noi? E foarte dificil acum, cand universul nostru interior este populat cu ce vrei si mai ales cu ce nu vrei, sa mai cunoastem care era si cum arata perceptia asupra realitatii a stramosilor nostri.
Cum aflam?
Ezoteristii ne ofera cateva mijloace de investigare ale trecutului, practicate intr-o stare de constiinta modificata, din pacate insa, dupa opinia mea neavizata, caci nu am experimentat niciunul dintre ele, toate prezinta un grad de subiectivism si improbabilitate foarte ridicat. Retrocognitia ar putea fi o cale, regresia prin hipnoza, alta, dar la oricare dintre ele ne poticnim de cunoasterea subiectiva a unui singur individ, recte a subiectului, care plonjeaza doar in trairile si perceptiile lui personale, din incarnari trecute. Si asta daca admitem teoria reincarnarii. Channelingul ar reprezenta si el, la randul lui o cale, doar daca, auzitul unor voci in cap, oricat de celebre ar fi ele, nu ar cadea sub incidenta diagnosticului de schizofrenie, pe care orice medic psihiatru ar fi bucuros sa ti-l inmaneze. Nu resping aceste cai pentru ca vezi Doamne, strugurii sunt acri, ci din precautiunea ca ar putea fi iluzorii. Smintelile pe care le-am intalnit in literatura spiritualistica, pe net sau aiurea, cel putin in materie de channeling si retrocognitie teosofico-spiritualistico-ezoteristico-religioase, ma determina sa raman circumspect. Ce a mai ramas in instrumentar? Doar logica si calea deductiva si bunul simt, care din nefericire, sunt aproape lafel de inselatoare ca si celelalte. Dar este putin mai mult, decat nimic.
Hrana mintii
Sa admitem totusi ca hrana mintii oamenilor vechi era cu totul alta decat cea cu care se hranesc mintile noastre astazi. Pe masura ce felul hranei mentale s-a modificat, ca urmare fireasca a progresului in cunoastere si a lacomiei de avere, putere si glorie care ne defineste, panorama mintii umane, incet-incet, s-a schimbat si ea. O fi bine, o fi rau? Nu stim. Si nu avem cum sa stim nici macar daca ceea ce se intampla astazi cu mintea noastra, amestecata cu inteligenta artificiala pe care tot ea a produs-o se poate numi evolutie sau e tocmai pe dos. Noi oamenii, ca specie, nu am ajuns inca la capatul existentei noastre pentru a fi capabili sa efectuam o evaluare retrospectiva completa si corecta. De un lucru insa putem sa fim siguri: mintile noastre astazi sunt categoric umplute cu altceva, decat erau mintile stramosilor in preistorie. Ei vorbeau firesc cu spiritele naturii, comunicau cu zeii, pe cand noi astazi, datorita tehnologiei pe care o stapanim - sau mai degraba care ne stapaneste mintile, vorbim de fapt singuri, caci vai! - evoluatii de noi, am pierdut contactul cu zeii. Noi civilizatii, noi modernii, noi zeii, amusinam pe langa ulucile Edenului si doar vorbim si ne dam cu presupusul despre spiritualism, pe cata vreme ei, primitivii, ignorantii, erau fara macar sa o stie, in mod firesc si natural, deja inauntru. Pentru contactul cu spiritele naturii puteti plati niste cursuri de samanism. E gratis!
Adaptare versus uitare Adaptarea la un mediu extrem deostil socotesc ca in vremurile vechi era o prioritate, caci omul isi disputa acerb varful lantului trofic cu pradatorii. Daca pe vremea aceea eram o mana de cateva zeci sau sute de mii de oameni, imprastiati pe patru continente, fata de cele sapte miiliarde cati suntem azi, pradatorii, pe are intre timp am reusit sa-i imputinam iar pe unii chiar sa-i eliminam definitiv de pe planeta, ne copleseau numeric. Iata ratiunea pentru care cred ca simturile si instinctele omului de atunci erau mult mai puternice si mult mai ascutite data cele ale omului de azi. Miopia, mirosul sau auzul deficitar ii putea costa viata. Atentia la mediul in care evoluau, constituit ca parte vazuta si parte nevazuta, acoperea zone care astazi au iesit din atentia si preocuparile noastre cotidiene. Capacitatile pe care astazi le numim paranormale, cum ar fi telepatia, clarvederea, clarauzul sau telekinezia, trebuie sa fi facut parte integranta din arsenalul lor de adaptare la mediu. Poate de la triburile primitive, care au ramas izolate si pierdute prin jungla sa mai avem o speranta de a intelege ceea ce mintea noastra a "uitat" sa faca, dar si aici exista cateva semne de intrebare legate de cat de autentica le-a mai ramas viata dupa intalnirea cu omul modern. Adaptarea la realitate a oamenilor vechi - considerati de noi astazi din punct de vedere tehnologic "primitivi", spiritualmente insa, complet diferiti fata de oamenii "moderni" - realitate care pentru ei era nediferentiata intre vazute si nevazute, era desigur mai anevoioasa si diferita fata de cea actuala. Astazi avem toate mijloacele de a rezista in aproape orice tip de mediu, asa ca adaptarea atasata aproape exclusiv realitatii vazute, nu mai reprezinta pentru noi o prioritate. Teoria bazata pe sintagma: "filogenia repeta ontogenia" prin care ar trebui sa vedem acea perioada straveche ca pe o adolescenta a omenirii, mi se pare corecta. Dezvoltarea fiecarui individ uman in parte repeta istoria dezvoltarii speciei umane si daca acesta este un adevar acceptat de evolutionisti, atunci capacitatile "paranormale" pe care le manifesta in mod spontan un individ, cu precadere in adolescenta sa, nu face altceva decat sa repete istoria adolescentei omenirii. Mintea ne poate insela, programul genetic insa ramane sincer cu noi.
Mintea poate mai mult
Ceea ce este surprinzator este modul cum mintea poate fi dresata sa poata tot mai mult. Nu ma refer aici la antrenamentul pe care ni-l ofera educatia si instructia scolara, caci acest dresaj se refera la a putea mai mult in lumea vazutelor, ci la stiinta mintii invatata si practicata de calugarii budisti tibetani si accesul catre anumite zone ale mintii din realitatea nevazuta, care altminteri pot ramane incuiate toate viata. Si dincolo de spectacolul la care asisti urmarindu-ti propria minte in calatoria ei in nevazut, uluitoare mi se par si performantele pe care tot ea, mintea, le poate induce corpului fizic si pe care il determina sa raspunda la comanda mentala in reglarea temperaturii si in controlul volitiv al functiilor vitale - vezi ritmul cardiac si respiratoriu, pe care dealtfel ea le coordoneaza automat - sa reziste fara hrana si apa timp indelungat, sa dezvolte o forta si o rezistenta osteomusculara peste limitele de suportabilitate la care corpul uman pare sa fie programat genetic. Si afirm ca doar "pare", caci daca anumiti indivizi antrenati pot sa o faca, aparent fara dificultate, inseamna ca genetic suntem cu totii programati pentru a putea mult mai mult decat ne lasa mintea sa credem. Trist si tragic pentru toata lumea ramane totusi faptul ca din pacate, traim si murim cu aceste supercapacitati, niciodata utilizate. Si uite-asa apar intrebarile.... Unde ne sunt limitele fizice si mentale si mai ales de ce detinem supercapacitatile, daca nu le putem folosi? Le-am folosit noi vreodata in mod curent, constient sau nu, de-a lungul existentei noastre ca specie, iar mintea le-a abandonat? Si daca da, cand si in ce fel de conditii? Si daca nu, de ce le avem si de ce trebuie sa ajungem atat de greu la ele? Cineva se pare ca ne-a anesteziat memoria, ne-a incuiat mintea si a inghitit cheia. Poate chiar noi insine dar din nefericire pentru noi... am uitat.
VACUUM MENTAL?
NTZ!
Poate pentru a scapa de stress, pentru cateva clipe de liniste si de armonie cu El sau cu tine insuti sau pentru scopuri mai inalte cum ar fi o iluminare sperata, unii oameni intra in starea de meditatie si incearca sa goleasca mintea de ganduri. Undele cerebrale devin predominate de alfa, emisferele cerebrale tind sa se echilibreze, apoi daca meditatia avanseaza, undele theta devin dominante, ca mai apoi sa fie inlocuite de delta. In timpul meditatiei omul pierde simtamantul de separare care il incearca in mod obisnuit, egoul lui se estompeaza tot mai mult si incepe sa simta comuniunea cu Universul. Dupa practici de meditatie avansata si repetata, omul poate sa-si produca starea de meditatie instantanee dupa vointa, caci caile neuronale nou create ii permit sa faca acest lucru. Rezultatul practicarii consecvente a meditatiei, benefic pentru sanatate, este acela ca limita superioara de aparitie si manifestare a stressului este impinsa mult mai departe.
In practica meditatiei, care se desfasoara dupa un tipic, concentrarea initiala este asociata cu golirea mintii, ea facandu-se fie pe concentrarea asupra propriei respiratii sau pe flacara unei lumanari, fie prin repetarea unor mantre, fie prin alte tehnici, toate ducand in final, repet, la echilibrarea celor doua emisfere. Nu stiu sigur, insa indraznesc sa presupun ca aceasta echilibrare pentru omul vechi era o chestiune naturala. In timp, datorita preocuparilor si folosirii abilitatilor pe care i le cerea realitatea vazuta, dezechilibrul intre emisfere s-a accentuat, prin folosirea excesiva a uneia dintre ele, care a devenit dominanta. Astazi se cunoaste faptul ca barbatii, vanatori si razboinici prin excelenta, folosesc mai intens emisfera stanga iar femeile, datorita preocuparilor domestice ancestrale, au o atentie distributiva mai accentuata, perimetrala chiar, si folosesc cu precadere emisfera dreapta. Probabil, respectand principiul dualitatii, nu a fost niciodata altfel. Si totusi.... ii suspectez pe stramosii nostri ca cel putin in perioada matriarhatului, functiile emisferelor lor cerebrale au fost usor alterate, poate inversate dar in orice caz, foloseau frecvent, automat si natural echilibrarea lor. Nu mi-i pot imagina facand zilnic meditatii individuale sau de grup, in conditiile in care lupta pentru supravietuire era mult mai acerba decat azi.
Mintea in pielea goala.
Reprezinta golirea mintii o solutie viabila prin care sa izbutim sa ne intoarcem cu spiritul in copilaria si adolescenta omenirii? Este ea necesara pe calea transformarii spirituale si a "ridicarii vibratiilor personale pentru intrarea in noua dimensiune"- cum se repeta acum pana la saturatie in noul limbaj de lemn spiritualistic? Oare cati dintre cei care practica frecvent golirea mintii ajung la iluminare, asa cum si-au propus? Asa cum va invitam la inceputul articolului, o incercare mai lesnicioasa mi s-ar parea aceea de a incerca sa ne dezbracam mintea de hainele cele noi si stralucitoare, sa o lasam de izbeliste cateva momente in pielea goala, in asa fel incat sa-si aprecieze orgoliile cum se cuvine, si de-apoi sa-i dam sa-mbrace hainele ei cele vechi, pe care le-a uitat abandonate prin colturi intunecoase ale memorie. In fine, ca sa nu va mai obosesc cu bla-blaurile mele, de ale caror rasuciri de frazare m-am plicisit pana si eu, chestiunea, in esenta ei, ar trebui sa fie cam asa: Luati-i omului povara (ne)fericirii sale cotidiene, brand-urile, pantofii, televizorul, religia, mobilul, masina, ziarul, cartile, fotbalul, etc., si goliti-i creierul de progresul tehnico-economic si de teoriile filfizonico-filozofice si puneti-i in loc spiritele padurii, vazduhului, apelor, muntilor si vietatilor, dezgoliti-i mintea si dati-i inapoi nevazutul si puteti spune ca ati reusit sa-i goliti mintea de efectele hipnozei vietii cotidiene. Daca nu innebuneste este salvat. Si-atunci omul nu va mai sta atarnat de poala lui Dumnezeu, ci va sta chiar in poala lui.
Daca ceea ce v-am propus mai sus, dezgolirea si reinvestmantarea mintii ar putea fi taxata pe buna dreptate de utopie, atunci golirea completa a mintii pana la obtinerea unui vacuum mental este fara indoiala o iluzie nebuneasca si periculoasa. Cel putin in timpul vietii noastre. Nu doresc nimanui ca prin meditatie sau alte tehnici mai mult sau mai putin orientale, sa i se indrepte, Doamne feri, EKG-ul.
HAI CU SCHIMBAREA!
In materie de construit universuri mentale nu ne intrece nimeni. Asta pana cand ne vom ciocni de o minte non umana, nu neaparat artificiala, pe care sa o pricepem si sa o vedem ce poate. Catre ce se indreapta mintea noastra in nebunia ei de a intelege Universul si/sau pe Dumnezeu atata vreme cat nu este in stare de a se intelege pe sine insasi? Ce modificari de adaptare ale mintii la noile paradigme se vor transforma in timp in serioase modificari de structura, asa cum s-a intamplat in devenirea ei, din preistorie si pana azi? Cine vom fi? Greu de presupus, cel putin pana nu aflam cine suntem. Cine suntem? Iata vesnica intrebare cu o multitudine de raspunsuri care luate separat, fiecare dintre ele pare sa fie cel corect. Printre ele insa exista unul mai nou, care isi reclama dreptul la existenta, acela ca noi oamenii suntem de fapt biete holograme inteligente care ne miscam local intr-o felie de univers holografic inteligent si ca, fiind parte integranta a lui suntem de fapt omnipotenti, omniscienti si omniprezenti. Trebuie numai sa constientizam acest lucru. Dau curs atentionarii prietenului Adi si ma intreb ce-ar insemna sa ignoram aceasta realitate cu care mintea noastra s-a (ne-a) obisnuit, si sa incercam sa traim intr-o maniera constienta si permanenta in universul cuantic aflat intr-o miscare bizara, pe ale carui mecanisme fie vorba-ntre noi, nici macar nu le cunoastem, atenti la toate particulele care ne compun pe noi si lumea noastra? Chiar daca ar fi posibil, ar insemna o nebunie curata, sa ne vedem compusi, descompusi si recompusi la simultane, dupa vectori de nestapanit si cu o viteza mai mare decat cea a luminii, de catre niste parlite de cuante cu aparenta de inteligenta, care ne pot spulbera intr-o clipita, in toate lumile posibile. E greu si-asa, cu pardon! curu-n doua luntri, suspendati intre lumea vazuta si cea nevazuta, daramite cu el imprastiat in tot Universul. Ce gen de logica si morala am mai putea practica in atari conditii? Sa fie aceasta o alta utopie sau chiar raspunsul mult asteptat la "cine suntem?"
Si a propos de tema articolului! Imi face o deosebita placere sa va comunic ca autorul lui am fost eu, un boţ cu ochi, o bucată de humă insufleţită , o biata holograma, care de fapt sunt una cu voi, cei ce ma cititi, asa ca, chiar daca nu v-a convenit abordarea, sa nu va mire daca va multumesc din sufletul meu personal, ca m-ati ajutat sa-l scriem impreuna.
Sursa foto iluminare Desenul antetului de Dan Ioanitescu
motto: Spiritualitatea ar trebui, după mine, să ne ajute să ne adaptăm mai bine realităţii, nu să evadăm din aceasta.
Faustinus
Cu mare drag, astazi sunt gazda bunei noastre prietene, Cristiana Antonovici, (www.blogulunuiomcuminte.blogspot.com).
Vorbeste-ne Cristiana!
Părerea mea este că nu există un nivel al realităţii înafara spiritului.
Realitatea este formată şi mereu reformatată de creşterea experienţei
spirituale. Există doar nivele ideale pe care le dorim aplicabile, ori
aplicate deja in lumea în care ne nastem.
Avem în noi o experienţă de
acest fel şi de aceea o dorim. Ea nu e rezultatul unui vis si nici nu
ne incumbă cineva acelaşi vis unei părţi importante a populaţiei umane.
teoria conspiratiei are si ea niste limite, sa râdem un pic!! Lumea
noastra ESTE spiritualitatea celor care o formează. Cand spunem
SPIRITUALITATE ne referim la partea ideala a religiei si culturii? Se
pare că da. Dar de fapt nu este aşa. Toată lumea este spiritualitate.
Unde principiul Dumnezeu si principiul Porc se împletesc, nu chiar pe o
curba Moebius (!!). Deşi principiul este că, experienţial, nu-l putem
ajunge pe Dumnezeu, dar ca încredinţare şi lucrare după principiile
Sale, putem ajunge în acelaşi Gând şi putem acţiona după acelaşi
Principiu, la care, cândva, va ajunge şi porcul, şi virusul, şi fiecare
părticică din particulele subatomice pe care le cunoaştem sau nu azi!!
Spiritualitatea este manifestarea spiritului. Ce numim spiritualitate
azi este de fapt "inalta, maxima spiritualitate" la care doar teoretic
se fac abordari din partea celor care abia au pasit pe aceasta cale
(nici macar nu iubesc munca, de aceea pretuiesc roadele ei si
dispretuiesc creatorii!!) Aceasta este "lumea lor". Exista. Noi nu vrem sa facem ca ei. Unii lupta, altii dau exemplul de la partea diametral opusa. Unii doar prin atitudine, altii prin vorba, prin fapta. Fiecare ofera ce poate.
Practica religioasă, prin efortul fizic (al mataniilor) echilibreaza
efortul emotional-mental al rugaciunilor. Spălatul picioarelor este
efectul final - care incepe cu efortul fizic. Umilinţa este efectul
intermediar - de la hatâr la altruism şi sacrificiu, dar care porneste
in invataturi de la fizic (concret) şi pastrează permanent toate
ramificaţiile (chiar dacă rafinate până la subtil). Spalatul picioarelor
o dovedeste.... ....pentru mine nu
ar fi o umilinta, ci un ajutor pe care înţeleg sa-l ofer fara nici un
fel de problema, fara sa-i cer ceva schimb. Pentru alt om poate fi o
umilinta acceptata (o face) sau nu face (nu se "umileste" ca "prostul"..
am discutii zilnice pe aceasta temă.Dar spiritualul prin asta
incepe, prin efort fizic. Este o cale foarte lungă de la munca fizică la
spiritualul altruist, dar este foarte corect că spiritualul include,
şi se sprijină pe fizic, în timp ce fizicul poate să nu cunoască (încă)
spiritualul avasat: sacrificiul, altruismul, iubirea.
De ce sa-l caut pe Dumnezeu in padure,
in aer, in muzica, in biserica sau in poezie, cand pot sa-l gasesc la
sinagoga? butada bunului si minunatul meu prieten Sergiu
Spiritualisticul- episodul al III- lea
Ei
ia sa vedeti si voi, dupa atata imbuibare cu spiritualism, la ce
concluzie ma impinge mintea mea cuminte, care ma minte.
In
Univers se contrapun energii antagonice sau nu, de mica intensitate sau
uriase, practic de toate felurile, inclusiv de iubire sau de ura
(magnetul cu cei doi poli ai sai poate constitui un palid exemplu), desi
in ochii Creatorului, zic si eu, curatand pusca, ca iepurasul, este
putin importat pana la urma care ar trebui considerate energii bune si
care rele, caci o Creatie, ca sa prinda contur si sa se desavarseasca,
are nevoie de amandoua felurile de energie. Nu poti construi nimic fara
sa strici un echilibru, iar odata constructia desavarsita si daca e de
bine, undeva, in alta parte a Universului se intampla ceva de un rau
intens pentru ca echilibrul universal sa fie restabilit. Asa ar fi
logic, dupa logica mea umana de doi bani care nu are nimic de-aface cu
Logica LUI care face toti banii, pe care fie vorba-ntre noi, nu o vom
pricepe in veacul vecilor, indiferent pe a cata dimensiune sau pe ce
treapta de evolutie ne vom ridica in devenirea si transformarea noastra
spirituala. Si stiti de ce ? Pentru ca daca noi, prin cunoastere
permanenta tindem sa devenim Dumnezeu - si nu numai noi, toate formele
de spirite, asa cum ni se spune in literatura de specialitate - si daca
prin eforturile de cunoastere si de transformare la care ne supunem dupa
un algoritm conceput si cunoscut doar de El, inseamna ca la sfarsit,
daca am deveni El sau macar o infima parte a Lui, nu putem trage decat
concluzia ca El insusi are nevoie de primenire prin autocanibalizare. Si
o face prin spiritele care dupa cazne infernale de
cunoastere, transformare si evolutie, ajung sa devina ca El, apoi chiar
EL. Ce simplu ar fi daca ar fi, iar daca ar fi, nu s-ar mai povesti.
Asta
pe de o parte. Pe de alta parte insa, ca sa se scape de intrebari
inutile, unii spiritualistici au simplificat atat de tare lucrurile,
incat afirma cu tupeu ca noi suntem Dumnezeu. Cata nerusinare!!! Cata
lipsa de respect si recunostinta...!!! Noi, buricul pamantului? Noi,
buricul Universului? Noi, Insusi Bunul Dumnezeu? Cum adica NOI suntem
Dumnezeu, cand Dumnezeu este doar Unul si acela sunt eu!? :)))
PS
Pentru cei care doresc sa Ma cunoasca mai bine, atunci sa stie de la
bun inceput ca Eu Sunt Cel Ce Sunt. Pentru detalii suplimentare si o
cunoastere mai apropiata va rog sa-Mi scrieti pe e-mail sau sa ma
cautati la sinagoga.:))
Program de lucru cu publicul: Sambata in al doisprezecelea ceas.
Lumina si patalamalele sunt gratuite, dar sa nu
va puna Uciga-l Toaca sa va dati in stamba si sa cereti bani pe Cuvantul
Meu, caci pe Cuvantul Meu ca arunc cu toate
Armaghedoanele dupa voi, indiferent de rasa, sex, apartenenta politica
si religioasa. Amin.
cei
care nu
inteleg nimic si pentru care orice teorie este adevarata
Spiritualisticul - episodul al II-lea
Prin
prisma celui caruia i se pare ca intelege cate ceva, va propun in mod
onest sa urmariti un documentar interesant.
Daca stiti putina geofizica, geologie, fizica sau astrofizica sau macar intelegeti, va rog
sa ma luminati si pe mine.
Desi nu exista nicio evidenta sau dovada palpabila cum ca centrul
Pamantului are un miez format dintr-un amestec de fier si nichel topit,
iar nucleul este format din fier si nichel solid, asa cum sustin oamenii
de stiinta, desi tehnologia actuala a forajelor nu a permis forari mai
adanci de 12 km (vezi groapa din Peninsula Kola de 12.261 m
adâncime), in conditiile in care crusta Pamantului, (scoarta rigida,
litosfera) are o grosime de aproximativ 40 de km (cea mai subtire
portiune de scoarta oceanica fiind in Pacific de 5-10 km), fata
de restul mantalei care are 2.900 km iar raza lui
polara si ecuatoriala variaza intre 6.357 si 6.378 de km, desi avem
aceste elemente stiintifice, pe care spiritualisticii le considera
argumente in defavoarea neputintei stiintei actuale, ceva totusi mi
s-a parut ca nu merge in argumentatia autorilor teoriei din documentar.
Desigur ca ceea ce mi s-a parut mie
strident in "argumentatia" spiritualisticilor s-ar putea sa reprezinte
doar niste biete
limite ale intelegerii mele. Va prezinta totusi niste fapte, poate ca in
felul acesta vom putea sa ne (ne)lamurim impreuna:
"Datorita conductibilitatii sale termice reduse solul
preia cu
intarziere variatiile temperaturii atmosferice, circadiene sau
sezoniere. Deja la 1 m adancime (temperatura beciurilor), variatiile
circadiene nu se mai resimt iar cele sezoniere sunt considerabil
atenuate, pana la disparitie catre adancimea de 8 m. Intre 8-30 m
temperatura este constanta, iar peste 30 m temperatura creste cu un grad
Celsius la fiecare 35 m."
Asa spun
masuratorile geologilor din toata lumea si asta am invatat cu
totii la scoala. Daca temperatura din
profunzimea scoartei
terestre este de 2.900 °C - lava fiebinte la 1.400 °C constituind o
dovada - ea devenind uriasa in nucleul Pamantului, unde atinge valori aseamanatoare celor din Soare de
4.000 °C pana la 5.000 °C, inseamna
ca invataturile geologiei sunt adevarate iar noua nu ni s-au predat minciuni. Pentru ca nu putem evita
evidenta eruptiilor vulcanice si a emisiilor de
lava, caci ele exista si provoaca dezastre sub ochii nostri, si incercand
sa aplicam rational
postulatele teoriei Pamantului gol, mantaua ar trebui sa arate in
sectiune
ca un sandwich umplut cu lava fierbinte si in consecinta, la fel ca la
exteriorul ei, si la suprafata ei interioara, mantaua ar trebuie sa prezinte
un
aspect de scoarta (litosfera). Nu putem sa ne imaginam ce procese
fizico-chimice si ce arderi au loc in structura interioara a mantalei
astfel incat, la suprafata ei exterioara sa aiba loc eruptii si nici
daca aceste eruptii vulcanice apar si la interiorul mantalei. Imi cer iertare fata de luminatele fete spiritualistice daca la o astfel de tema nu am urmat indemnul "gandeste cu inima!" ci am preferat s-o fac firesc cu biet capul meu iar nu cu capetele apologetilor. In
conditiile acestea, tinand
cont de evidente si incercand sa probam daca Pamantul este gol pe
dinauntru, se ridica
cateva intrebari de bun simt, intrebari pe care le adresez tuturor, cu
gandul ca poate cineva, mai patrunzator decat mine, imi va putea aduce
niste lamuriri.
5 INTREBARI DE BUN SIMT
1/
Care ar trebui sa fie temperatura solului pe suprafata lui interioara
(in interiorul golului Pamantului)
si cat de groasa ar trebui sa fie mantaua Pamantului astfel incat,
locuitorii intraterestrii sa nu se friga la talpi?
2/
Admitand ca locuitorii Pamantului interior sunt din punct de vedere genetic niste mutanti si rezista prin adaptabilitate
ancestrala la mediu, la temperaturile extrem de ridicate, si pe care sa convenim ca le-ar
suporta
natural, cum reusesc ei totusi sa se descurce cu caldura suplimentara si cu
radiatiile
degajate de Soarele interior?
Exista in interior un
camp magnetic
specific, aparut in urma unor legi fizice necunoscute oamenilor, altul
decat campul magnetic exterior Pamantului care ne protejeaza pe noi de
radiatiile Soarelui exterior si care sa-i protejeze pe ei inauntrul
Pamantului de radiatiile Soarelui lor mic?
3/ Micutul lor Soare
interior este cel care determina gravitatia pe suprafata
terestra pe care o locuim noi?
Daca da, atunci atunci
locuitorii de pe
suprafata Pamantului interior, ca sa respecte legea gravitatiei
universale ar trebui ori sa mearga in maini, cu capul in jos, tinandu-se
de tot felul de scoabe, ca sa nu fie atrasi gravitational de picioare
catre Soarele interior, ori sa aibe niste capete antigravitationale care
sa-i impinga catre sol si sa-i tina lipiti de scoarta interioara a
planetei... Mutanti, mutanti dar.... legendele spun ca ei s-au retras deodata sub Pamant.
Dar daca nu
Soarele
interior este cel care determina gravitatia, atunci unde se afla centrul
de gravitatie in
interiorul Pamantului gol? Ar trebui ca el sa se afle in mijlocul
mantalei terestre in asa fel incat, oamenii sa poata merge in picioare
si sa nu pluteasca sau mai rau sa fie atrasi si absorbiti in Soarele
mic.
Dar cum mantaua infasoara Pamantul, atunci nu se mai pune problema
existentei unui
centru gravitational, ci mai degraba a unui invelis interior, o sfera
gravitationala, in
interiorul mantalei si mai precis in lava. Mai mult nu am putut sa
deduc fara sa aberez, asa ca
am apelat la un prieten, cercetator si profesor
fizician, care a afirmat ca sfera gravitationala nu exista, dar ca
centri gravitationali raspanditi si dispusi in mod echidistant fata de
un punct, da. Deci s-ar putea. Si totusi... Logica ma duce cu gandul la o
sfera, iar nu la
o suma de puncte gravitationale, raspandite uniform in globul terestru,
caci daca admitem ipoteza mai multor centri de gravitatie atunci, pe
cale de consecinta, se naste mirarea fireasca: cum arata gravitatia si
cum se manifesta ea la limita de separatie si de influenta dintre aceste
centre gravitationale!!? Daca admit existenta centrilor de gravitatie
pentru interiorul Terrei, atunci incep deja sa visez urat, caci acesti
centri gravitationali ar trebui sa se manifeste cu efecte nu numai la
interiorul globului terestru, ci si la suprafata exterioara a lui, la nivelul
scoartei. Din pacate pentru credinciosii teoriei Pamantului gol
la interior, la suprafata scoartei terestre deocamdata si dintotdeauna se manifesta un singur fel
de gravitatie.... aceea cu un singur centru, reprezentat de nucleul
Pamantului. Si aceasta forma de gravitatie, iar nu altele, a fost luata
in calcul, atunci cand am trimis rachete, sonde sau sateliti artificiali
in spatiul extraterestru, caci lui Newton i-a cazut un mar in crestetul
capului din pomul sub care statea si nicidecum nu a fost lovit in
tampla sau in ochi, de mere provenind din merii de vizavi sau de
aiurea...
4/
Soarele cel mic este fix sau se roteste?
In functie de acest
raspuns vom aputea afla cum stam cu noile feluri de campuri magnetice si
electromagnetice interioare, cu noile retele Hartman si cate si mai
cate... Din spusele bunului meu prieten, fizicianul, am inteles ca daca
Pamantul ar fi gol la interior, el nu ar mai manifesta camp magnetic.
5/
Ce se intampla cu masa planetei?
Daca Pamantul ar fi gol,
masa planetei
ar trebui sa fie mult mai mica, ceea ce ar insemna ca si Luna ar trebui
sa fie goala ca sa ramana pe orbita Terrei si ca atunci si orbita
terestra in jurul Soarelui ar trebui sa aiba un diametru mult mai mic,
lucruri care se obstineaza sa se intample.
Desi am mult mai multe
semne de intrebare, din respectul pe care vi-l datorez, am pus doar
cinci intrebari simpliste, izvorate dintr-un minim de cunostinte de
cultura generala. Intrebarile le-am pus cu buna credinta, deoarece am
considerat ca lumea aceea interioara este una materiala,
concreta, asa cum reiese din continutul documentarului, iar nu una
imaginara. In imaginatie orice este posibil. E suficient doar sa credem.
Desigur, mai exista si alte teorii la fel de neprobate stiintific ca si aceasta,
care sustin ca exista in interiorul Pamantului o lume sau mai multe, dar
pe
alte planuri vibrationale, in alte dimensiuni decat a noastra. Am vazut
ca nu la
aceste teorii s-a referit documentarul, care din punctul meu de vedere
este straveziu de subtire in dovezi si argumentatii cat de cat
stiintifice, toata teoria reducandu-se la niste imagini ciudate luate de
satelitii NASA si de povesti literare sau ale unui martor ocular, simple
presupuneri,
frumos
impachetate. Daca Byrd nu ar fi fost ofiter superior in Marina SUA si
daca secretele militare nu ar trebui aparate intotdeauna dupa o perdea
de fum, atunci l-as fi crezut si pe el. Interesant este faptul ca
dovezile amiralului Byrd sunt si astazi ocultate de catre armata si
clasificate Top Secret, cu alte cuvinte inaccesibile iar jurnalul lui a fost facut public de un fost
agent CIA, fapt care ma determina sa cred ca nici continutul jurnalului nu ii
apartine lui Byrd. Cu stiinta, care este mai mult paradigmatica uneori
decat
dogmatica este bine sa fim totusi prieteni si sa nu o luam la suturi.
Uite, bunaoara noi folosim
rezultatele cercetarilor ei, bucurandu-ne de acces la ciberspatiu si folosind sateliti artificiali, plasati pe o orbita a Pamantului care nu ar trebui sa existe.
TARAMUL CELALALTsau SHAMBHALAGARTHA
Lumea
intraterestra din burta Pamantului se numeste in basmele romanilor
Taramul Celalalt, in credintele politeiste greco-romane, Infernul, in religia crestina Iadul si dupa caz, Infernul si Purgatoriul iar in legendele de necontestat ale spiritualisticilor, Agartha sau
Shambhala, dupa pofta si cunostintele ezoteristice ale fiecaruia, chiar daca Shambhala budica nu este subterana. Daca lumea subpamanteana ar trai in Regatul Agarthy care s-ar afla sub desertul Gobi, asa cum sustin mongolii, cu capitala la Shambhala sau sub muntele Shasta, in California, cu capitala
la Telos ( totusi regatul s-ar numi in acelasi timp si Shambhala), asa cum sustin spiritualisticii americani, daca de fapt ar fi totuna cu Hyperboreea si este condus de Zamolxe nemuritorul, cum sustin spiritualisticii dacomaniaci, asadar oriunde si oricum s-ar numi aceasta lume intraterestra si oricine ar popula-o, important pentru spiritualistici este ca ea exista, ca se poate ajunge inauntrul ei, ca exista comunicare prin channeling sau e-mail, ca pe aceasta tema a adevaratei lumi subpamantene, niciodata aceeasi, se pot tine conferinte, scrie carti si edita filme de senzatie si ca in consecinta este aducatoare de profit. Cu mult tupeu si putina imaginatie scoti bani frumosi. Deoarece lucrurile nu sunt clare in privinta denumirii oficiale a lumii
subpamantene din interiorul Pamantului gol la interior, ca sa nu suparam niciun spiritualistic iluminatic, noi o vom
numi pentru simplificare SHAMBHALAGARTHA.
LOCUITORII
TERREI
Desi nimeni nu poate proba cu nimic
concret, toata lumea stie ca in anumite orase subterane, construite din
vreme in mod intentionat, in care conform documentelor ultrasecrete
nepalpabile, ascunse de ochii
muritorilor de rand, sau pierdute definitiv, a retrocognitiilor si a
channelingurile de necontestat, s-ar fi refugiat stravechii locuitori
(ne)cunoscuti ai Terrei, de rase diverse, lemuriene si atlante, in urma
pustiitorului razboi nuclear de-acum 100.000 de ani, care a dus la
aparitia deserturilor Sahara, Gobi, Atacama, Kalahari, s.c.l., precum si
a raselor umane actuale.
Despre cele patru rase
umane se stie in mod cert ca sunt rezultate fie din salbaticirea si degenerarea supravietuitorilor
atlanti si lemurieni ai cataclismului, fie create chiar de ei pentru a-i slugari, fie create in laboratoare prin modificari genetice de
catre extraterestrii in acelasi scop, fie dupa cheremul darwinist
din nimic si apoi din maimute,
fie din spori si bacterii aduse de meteoriti, fie de entitati spirituale din alte dimensiuni, fie de Insusi Bunul Dumnezeu ca sa incurce limbile si in mod evident, si mai tare lucrurile. Aici
avem ca surse documentare un
folclor stravechi si demodat dar mai ales unul nou, extrem de bogat si bine argumentat
stiintifico-fantastic,
asupra caruia spiritualisticii nu au cazut definitiv de acord, pentru ca fiecare dintre ei, stie el mai bine, din surse sigure, cum stau de fapt lucrurile. Cu totii
insa, indiferent pe ce cai diferite si oculte am aparut fiecare dintre noi, sau numai unii, sau numai altii, ca ne place sau nu, suntem locuitorii Terrei.
Avem asadar in
vedere, trei categorii mari de locuitori ai Pamantului: terestrii, intraterestrii si extraterestrii.
Literatura
de specialitate zice ca acum, in interiorul globului - a se citi golului - pamantesc traieste o
populatie heterogena de intraterestrii, compusa din lemurieni, draci, atlanti,
maestrii inaltati, nemuritori, hyperboreeni, extraterestrii si Zamolxe, constituita in 12
triburi, dintre care doar sase au reusit de-a lungul timpului sa traiasca
fara probleme atat pe Pamant, cat si sub Pamant si sa se infiltreze
printre noi la suprafata, dar tinand in acelasi timp legatura si cu interiorul . Cele 12
triburi aflate in concordie, sau in razboi (aici iar nu avem o opinie generala) sunt conduse de un Mare Consiliu, despre care
avizatii stiu ca intretine relatii cu Guvernul SUA. Nu stiu daca aceste
relatii ar trebui sa ne bucure sau sa ne inspaimante. Daca este sa dai crezare
unor spiritualistici, formatori de opinie in meseria lor, Maestrii Inaltati si Lemurienii
shambhalezo-agartheeni care conduc Marele Consiliu si care channelizeaza in
direct cu ei, cei cativa spiritualistici alesi, propovaduind Iubirea Universala (ar fi logic sa gandim ca ei nu sunt duplicitari si ca abordeaza astfel de teme
si in discutiile cu Guvernul SUA), atunci omenirea va fi aparata atat la interior cat si la exterior de necazuri terestre si extraterestre. Sloganul "Pace Iubire, Armonie" este foarte seducator si confortant desi, daca este sa apleci urechea la
ceilalti spiritualistici avizati, mult mai bine informati, de fapt ei comploteaza si
vor sa distruga omenirea. Si ca sa vezi potriveala dracului cu complotul aducator de armaghedoane! In mantaua Pamantului, in plin Foc al Gheenei, intretinut de lava, se afla Iadul. Chiar daca teoria antantei si armoniei care domneste in strafundurile Terrei este mai convenabila dar presupunand ca cealalta, a comploturilor si razboaielor intestine este cea adevarata, tare
mi-ar placea sa cred ca nu exista nicio colaborare intre Iad si Marele
Consiliu, caci daca aceasta colaborare exita, atunci inseamna ca Guvernul SUA se afla in stranse legaturi si
cu Scaraotchi, Azazel, Asmodeu, Baphomet, Ben-Laden, Mama Dracului si Talpa Iadului
si toata dracarimea marunta. Poate ca satanistii au alta opinie,
insa eu nu doresc sa-i aduc in discutie pe cei care lucreaza cu
Intunericitul, care de fapt nici nu exista, caci el nu este altceva decat proiectia emotiilor si a gandurilor noastre negative. Na!
Si-aici,
la suprafata unde traim noi oamenii, gasim o fauna
intraterestro-supraterestra constituita din cameleoni, reptilieni,
reptiloizi cu fata umana care colaboreaza sau se lupta pe-nfundatetelea,
fie cu extraterestrii asemanatori lor, fie cu alte specii de
extraterestrii sub forma de Alien sau sau sub forma de humanoizi verzi,
albastrii sau argintii, fara nas si doar cu trei degete, care au venit sa le fure calu', cal pe care de
fapt ei, intraterestrii reptiloizi l-au furat de la noi oamenii, cu
multe mii de ani in urma, atunci cand s-au coalizat si au pus la cale
Monstruosul Plan al Conspiratiei Mondiale, menit sa ne extermine si in
urma caruia au ocupat ereditar sau prin alegeri democratice, toate
structurile de conducere ale omenirii. Pazea! Inuaki!
Extraterestrii
Pentru cine
crede, acesta este portretul lui Ashtar Sheran, Comnadantul
Confederatiei Galactice de Lumina care conduce cea mai mare flota de
nave galactice extraterestre ultratehnologizate, din istoria Universului
Despre
acestia nu mai discut deoarece i-am amintit mai sus si oricum cred ca
ati vazut fiecare in viata voastra cel putin un film sau ati citit o carte
despre ei si despre farfuriile lor zburatoare, care intra si ies pe la
poli din Pamantul gol la interior, unde si-au facut baze militare si
farfuriidromuri. Ca o concluzie, ei sunt fel de fel de fiinte inzestrate cu inteligenta, dar rationale,
nu ca noi, cu interese diverse, care fie vor sa ne prade, fie vor sa
se-mprieteneasca cu noi pana la corcire, fie sa ne ajute sa ne iubim,
fie sa ne extermine. Aceste intentii depind foarte tare de marturiile, de declaratiile
si de nevoia de celebritate si/sau de bani, a diverselor persoane a caror onestitate, onorabilitate si sanatate mintala nu pot fi puse la indoiala si care au fost rapite, duse pe navele lor si supuse impotriva vointei lor, la tot felul
de experiente, implanturi si perversiuni fizico-psihico-mentalo-sexuale.
Atentie! Aceste persoane umbla libere printre noi! Personal, pe vremea cand lucram la o revista (ah,ce vremuri!:)) am primit vizita unui domn cu privirea cam tulbure, care mi-a aratat niste (in)forme neclare, desenate stangaci cu creionul, pe niste foi de bloc de desen scolar, asigurandu-ma ca ceea ce vedeam acolo erau caroserii ale viitoarelor automobile care vor circula pe Pamant. M-a rugat frumos sa i le public si mi s-a plans ca nicio revista nu a dorit sa i le publice, ba mai mult ca a fost trimis nepoliticos la plimbare. "Dar cum ati ajuns sa cunoasteti tehnologia viitorului si sa desenati aceste caroserii?" l-am intrebat politicos. "Mi-au fost revelate" mi-a replicat. "Cum?" "Aaaa... pai cand eram mic si ma dadeam cu sania pe Rapa Dracului am fost rapit de extraterestrii si dus pe nava lor. Ei mi le-au aratat" .
ORASELE - PORTI ALE
SHAMBHALAGARTHEI
In Shambhalagartha nu poti intra oricum.
Intrarile (portile) mari sunt pe la Poli, si pe-acolo poate intra cu avionul doar Amiralul Byrd, care din pacate a murit si se mai poate incerca cu ozeneul personal daca aveti vreunul. Alte intrari principale sunt reprezentate de cateva orase
subterane mari dar mai exista si alte porti secrete raspandite pe glob, care sunt foarte
bine pazite si ascunse de privirile indiscrete ale oamenilor. Va
prezint mai jos sapte dintre cele mai mari si mai importante orase,
dintr-o retea de circa 100 de orase subterane, parte din ele revelate
doar anumitor
spiritualistici, selectati de intraterestrii dupa calitatile lor
literare si dupa nevoia de glorie personala sau parale, parte tinute secrete prin documente stravechi criptate, scrise intr-o limba necunoscuta, pe suporturi materiale din substante necunoscute si ascunse prin
temple si manastiri cunoscute sau la Vatican si parte ramase ca legende in folclorul autohton al
populatiilor umane de deasupra lor. Literatura de specialitate ne spune ca orasele intraterestre au porti de
iesire catre lumea exterioara si se afla la adancimi variind intre 1,5
si 2,4 km sub scoarta terestra, la temperaturi care ar tebui sa fie
conform observatiilor geologice, de 80°C pana la 100 °C. Nu vi se pare nimic ciudat? Pai tocmai incercam sa aflu cam care ar putea fi grosimea mantalei si aflam acum ca maxim 2,4 km, caci nu-i asa, orasele ar trebui sa fie pe suprafata interioara a Pamantului gol. Pai si-atunci lava cam pe unde umbla? Daca Doamne feri, excavam dupa petrol s-ar putea ca din nebagare de seama sa generam eruptii vulcanice sau sa sa le gaurim orasele. Cine ne minte si isi bate joc de inteligenta noastra? Rusii care afirma ca au excavat pana la 12 km? Spiritualisticii sau locuitorii-emisari ai oraselor subpamantene care channelizeaza intre ei? Ocularii cu marturiile lor despre Pamantul gol in interior? Scriitorii care au inventat Regatul Agartha? Retrocognitivii? Este oare kilometrul lor de 100 de ori mai lung decat al nostru? Geografii si geologii? Mai are Groapa Marianelor 11 km adancime? Stau ei oare in mantaua Pamantului si au porti catre suprafata interioara? Nu, despre acest lucru nu ne vorbeste nimeni. Ba din contra! Orasele sunt situate pe suprafata interioara a Pamantului si au cateva niveluri in interiorul scoartei. N-o spun eu. Daca credeti
relatarile unui fost agent CIA, pe nume Virgil Armstrong, care citeaza
din jurnalul amiralului Byrd, ale carui descoperiri sunt strict secrete
si in ziua de azi, atunci sa stiti ca: “Atlantii
se inteleg prin telepatie, iar lemurienii vorbesc o limba – maru – care
e radacina comuna a sanscritei si ebraicii. Acum, cele doua civilizatii
traiesc in pace si armonie. Ele sunt conduse de un Consiliu Suprem,
format din 12 persoane, 6 barbati si 6 femei. Orasele sunt luminate
artificial si au o atmosfera controlata, mult mai pura decat cea la
suprafata. Aglomerarile urbane sunt structurate pe mai multe niveluri.
Locuitorii din subteran se deplaseaza intre orase cu ajutorul unor
vehicule de mare viteza (aproximativ 3000 de mile pe ora), care
plutesc.”
POSID – un
oras locuit de o comunitate de Lumina din dimensiunea a cincea, a fost
primul refugiu al
atlantilor, cu intrare si asezare subterana in zona campiilor din
Matto-Grosso din Brazilia, cu o populatie de 1,3
milioane de locuitori.
Existenta lui a fost revelata prin
channeling de catre Galatril
(vezi imaginea), un membru de nivelul trei al Consiliului oraşului, scriitoarei spiritualistice americane Aurelia
Louise Jones.
SHONSHE – un oras subteran in care acum 50.000 de ani
si-a gasit refugiul poporul uigur, o ramura a
lemurienilor, cu poarta de intrare pazita astazi de calugari hinduisti
(?) tibetani, de la o lamaserie din Potala, Lhasa si cu o populatie insumand
3,5 milioane locuitori. Nu stiu cine s-a ocupat de recensamantul lor si cat de vechi este el, cert este ca in statisticile chinezesti privind recensamantul populatiei, shonshenezii nu apar ;
Spre surprinderea mea aflu ca urmasii
directi ai lemurienilor nu sunt altii decat... un popor turcic. "
În secolele VIII-IX populaţia de triburi nomade turcice numită uiguri a
preluat controlul asupra unei părţi din Mongolia, stabilind capitala la
Karakorum, la sud-vest de Ulanbator. În 840 uigurii sunt împinşi de
kyrgyzi în China (astăzi fiind ca 8.000.0000)." apud Wikipedia . Ei traiesc astazi in
provincia autonoma Xinjiang, numita si Turkistanul de Est, vecina
Mongoliei, Kazakhstanului, Pakistanului, Indiei si Tibetului in
conditii extrem de dure, in timp ce fratii lor terestrii traiesc in
Uzbekistan, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Turcia si Rusia iar ceilalti frati
ai lor, intraterestrii, misuna pe sub pamant in Tibet. Mai multe gasiti
pe: http//old.cotidianul.ro/uigurii_etnia_izolata_in_china_represiva-91493.html
Carevasazica
popoare turcice! Adica frati de sange cu
hunii, bulgarii, pecenegii, cumanii, turcii, tatarii si ungurii, adica
si cu noi.
Ei, ca sa vezi! Noi suntem azi geto-daco-lemurieni si pentru ca suntem
dupa spusele dacomaniacilor atlanti la origine, caci ne tragem din hyperboreeni, inseamna ca suntem nici
mai mult si nici mai putin decat atlanto-lemurieni! Adica frati buni cu
shambhalagartheenii. Aaa.... pai atunci se schimba socoteala, fratilor!
No ca-i musai sa exersam telepatia si limba maru. Ca sa ne-ntelegem! PATALA
- un oras subteran locuit de o specie de oameni-serpi, numiti Naga,
foarte avansati tehnologic care se razboiesc cu agartheenii (Doamne, da'
de-abia am stabilit ca locuitorii Shambhalagarthei se inteleg intre
ei!) si care-i dispretuiesc pe oameni, cu care se incruciseaza sau ii
mananca, dupa cum li se arata. Muscatura unui Naga este foarte
veninoasa. Conform traditiei hinduiste si a marturiei unui herpetolog
pe nume Sherman A. Minton, intrarea in Patala se afla in Fantana
Sheshna din Varanasi (ex Benares) in India, intr-o serparie aflata
intr-o grota cu trepte, cu o poarta de piatra ornata cu basoreliefuri cu
cobre.
BHOGAVATI- un alt oras subteran nagaian,
sapat in roca alba, care are intrarea undeva pe la poalele Himalayei,
nu se stie exact pe unde. Legendele hinduiste spun ca ei traiesc fie sub
pamant, fie in rauri si in mari. Se mai spune despre nagayeni ca au
sotii foarte frumoase.
SHINGWA – oras subteran situat la granita
dintre China si Mongolia, nu se poate sti exact unde, granita fiind
foarte lunga, cu o populatie de1,5 milioane de locuitori, urmasi ai unei parti a
populatiei uigurilor care in urma razboaielor au migrat catre nord. Am
gasit pe net o singura imagine a unui orasean shingwa din care rezulta
ca tehnologia lor, cel putin in privinta electricitatii si a
confectionarii armelor este derizorie.
RAMA – este un
oras situat langa Jaipur, in India. Sub o ramasita a uni oras vechi de
suprafata se afla un oras subteran, cu acelasi nume, cu o populatie de 1
milion de locuitori agartheeni, fosti lemurieni, cu infatisare de
indieni;
TELOS– un oras
agarthean
de Lumina construit pe cinci niveluri sub o cupola subterana, situat
langa muntele Lassen, dupa unii spiritualistici sau sub muntele Shasta
dupa altii (vezi scriitoarea Aurelia Louise Jones care a primit un
e-mail de la un la Marele Preot si conducator al orasului Telos, pe nume
Adama cu care apoi a facut vartos channeling si-apoi a editat si a vandut o carte), sau sub amandoi, in
California in orice caz, oras considerat capitala Regatului sau Imperiului sau Republicii Shambhalagartha si
conectat cu celelalte 100 de orase subterane agartheene, avand o
populatie de 1,5 milioane locuitori, toti inalti de peste 6 metri. Iooooi! Ce
case trebuie sa fie pe-acolo!
Pentru cine
crede, acesta este portretul real al lui Adama, Mare Preot si Presedinte
al Marelui Consiliu al Marelui Oras de Lumina Telos, al
Shambhalagarthei
Daca sunteti
curiosi sa vedeti ce fel de tehnologie utilizeaza telosienii va rog sa
urmariti cu mare atentie videoclipul de mai jos. Aceste imagini sunt
relevante oricand intr-o virtuala discutie, in care va trebui sa va
exprimati o opinie pertinenta despre lumea subpamanteana shambhalagartheana
si tehnologia supercalifragilistica a locuitorilor ei. Iata
cateva imagini autentice imaginate din Telos. Vizionare placuta!
Sursa foto
antet
Va urma In articolul urmator daca nu vi s-a acrit, puteti citi despre portile si chacrele
Pamantului, Iad, Muma Zmeilor si Zamolxes. Sau poate despre altceva.
regula nr. 1 a romanului: sa vorbeasca mult si sa spuna mai nimic! regula
nr. 2 a romanului: se pricepe la toate, atat in vazute cat si in
nevazute; regula nr. 3 a romanului: cand este intrebat despre ceva
concret, e musai sa raspunda cu opusul acestuia, iar daca nu poate,
recurge la o anedocta sau banc;
regula nr. 4 a romanului: este musai sa
fie "buricul pamantului", insa cand e cazul, adopta pozitia modestului,
scapa si capra si varza. regula nr. 5 a romanului: cand romanul este coplesit de real, se refugiaza in imaginatie!
(in
subsidiar, acest imaginar poate fi accesat prin alcohol, plante
"sfinte", energizante, meditatie sau chiar ascunderea neuronilor intr-un
coltisor nefolosit al "nucii")
UN POSIBIL RASPUNS AL NIMEI, DAR NU SI SINGURUL
Imi cer iertare ca m-am amestecat si daca din nedelicatete am ranit pe careva.
Tot ce poate aduce profit
spiritual, pentru cel care ravneste sa inteleaga mai mult, aduce si
unul material pentru cel care ii vinde informatia sau setul de
cunostinte spirituale. Firea lacoma si mercantila a omului isi va spune
intotdeauna cuvantul. S-a facut un studiu in sensul acesta, in care
subiectilor li s-a dat de ales intre a primi 100 de euro azi sau 1.000
peste cinci ani, iar rezultatul a fost ca aproape toti subiectii au ales
prima varianta, caci nu-i asa, "ce-i in mana nu-i minciuna"!? Daca
cineva are de ales intre o plata in cer sau una pe pamant, grosul celor
care se asteapta la rasplata, o prefera intotdeauna pe cea din viata de
acum si sunt mai putin interesati sa-si primeasca rasplata pe lumea
cealalta sau intr-o viata viitoare... si asta chiar daca contextul in
care se afla cunostintele vandute includ o iluminare virtuala, o
reducere a numarului de reincarnari viitoare sau o mantuire si o viata
confortabila in rai...
PATALAMATII
"Realizarile spirituale se
platesc greu, cu suferinta, rabdare si jertfa…nu cu bani la un curs de
weekend." (Luize)
Componenta morala a platii
pentru cunoastere, desi controversata, caci exista doua tabere, pro si
contra, in esenta ei este deplorabila. Daca maestrul, in calitatea sa de
diseminator de cunostinte spirituale, accesate prin truda proprie,
revelatie sau iluminare stie ca facand un bine poate accesa o plata
intr-o viata viitoare sau chiar vesnicia sufletului, prefera sa se
bucure imediat de binele facut si cere plata, lucrul acesta pune sub
semnul intrebarii insasi credinta sa si ceea ce este si mai grav, buna
sa credinta. El decade din functia de mediator al cunoasterii si devine
un simplu vanzator de cunostinte spirituale. Daca dimpotriva, maestrul a
fost nevoit el insusi sa plateasca ca sa se instruiasca, daca si-a
platit patalamaua, atunci mecanismul mental rutinard si primitiv al
platii si al rasplatii, constituit in justificare pentru efort isi spune
in mod automat cuvantul. Rare vor fi persoanele care vor intelege si
vor aplica in practica sacrificiul raspandirii luminii. Argumentul
linistitor pentru constiinta, pe care il aduc de regula profesorii si
maestrii spirituali este acela ca daca invatacelul nu plateste, el nu va
lua in serios invataturile primite. Haida de! Sa fim seriosi! Dorinta
de evolutie, daca o masuram in bani isi pierde intelesul. S-a ajuns
bunaoara ca in Japonia, un maestru reiki sa perceapa o taxa de 10.000 de
dolari in schimbul efectuarii unor acordaje. Desigur ca platitorul
simte imediat mirosul sangelui si cum devine la randul lui el insusi
maestru se repede sa-si deschida un cabinet si sa-si faca o scoala, de
preferinta cu niste idei de-ale lui personale si sa toarne la initieri.
Asa s-a ajuns ca un sistem taumaturgic eficient, bazat pe o cunoastere
spirituala corecta si onesta, rod al muncii si al aspiratiilor de o
viata a unui mare om, asa cum a fost Maestrul Mikao Usui, sa ajunga
peste trei generatii pe mana diversilor "pedagogi de scoala noua" si sa
faramiteze invaturile unei scoli de reiki in peste alte trei sute de
intelegeri occidentale personale, toate cu initieri si toate generatoare
de noi adepti, initiati si viitori maestri. Si asta se poate numi
evolutie spirituala si materiala. Oare nu faceau bine maestrii antici
sa-si tina invataturile departe de ochii poftitorilor de bani si sa-si
aleaga cu mare grija succesorii? Asa au ramas nealterate peste veacuri,
anumite cunostinte si tehnici, dar asta pana cand unul, Gutenberg, a
avut o idee.
Biserica a fost prima care s-a infruptat materialiceste din darurile
divine. Dihotomia rai-iad fluturata prin fata ochilor
dreptcredinciosilor precum si oficierea Sfintelor Taine s-au dovedit
dintotdeauna aducatoare de profit. Vrei mantuire? Vrei botez, nunta
inmormantare, sfestanie la masina? Marca banu'! Ce exemplu mai bun de
urmat si ce justificare morala mai buna puteau sa gaseasca grosul
maestrilor spirituali, gurushii moderni, cei care, paralel cu Biserica,
si-au asumat raspunderea sa te indrepte catre cunoastere. Lumina costa,
vezi bine, dar pretul ei nu ar trebui sa se regaseasca in conturile
maestrilor ci, pentru fiecare om care si-o doreste cu toata fiinta sa,
pretul platit sa ramana cel al renuntarii la tipare, la tipul de viata
si de comportament diferite pe care si le asuma, la scara personala de
valori care va intra in conflict cu scara de valori imprimata de
societate si altele asemenea. Acesta-i pretul.
SPIRITUALISMUL DE MASA
Iata ce zice
buna mea prietena Luize:
"E grav ca spiritualitatea a
ajuns o industrie in zilele noastre, parca pana si cuvantul spirit si-a
pierdut semnificatia. Acum toti sunt maestrii spirituali, sunt unii
mai evoluati decat altii, cu vibratii mai inalte si mai frumos
colorate. Poate gresesc, insa simt ca foarte multi pierd esenta."
Lucrurile stau
inca si mai prost. Prin proliferarea si vulgarizarea fara precedent a
invataturilor corecte, la un loc cu mistificarile s-a ajuns la un limbaj
de lemn spiritualist, rezultatul unor idei de lemn spiritualiste, pe
care il constati cu usurinta din discursul oricarui ahtiat. Ti-ai
insusit vocabularul si ideile? Atunci te poti indrepta linistit catre un
loc de nisa in care devii specialist, un loc de nezdruncinat, ale carui
idei sunt imposibil de combatut rational si din care iti manifesti
maiestria fara sa fii deranjat. Ai reusit!Esti unspiritualistic !
Nota: Acest articol ii exclude pe toti spiritualistii de buna credinta. Va urma
Articolul este dedicat bunei mele prietene Livia Anda Busu
M-am uitat cu mare atentie atat la secventa prezentata de Gregg Braden in filmul documentar "Trezirea la punctul zero" cu privire la tabloul lui Salvador Dali adus de el in atentie ca exemplu ( pozitionati cursorul pe bara videoclipului la 1:47:51). M-am oprit la aceasta secventa la sugestia Liviei, pentru implicatiile pe care le comporta in intelegerea modului de abordare a realitatii.
Gala contepland Mediterana care la douazeci de metri se transforma in portretul lui Abraham Lincoln - 1976
Analizand tabloul, care este una dintre iluziile optice pictate de Dali, la prima vedere, creierul privitorului percepe si recunoaste ceea ce ii vine la indemana, i se potriveste si este pregatit sa recunoasca. Adica o femeie (pe Gala), stand la o fereastra sub forma de cruce si privind marea. Mesajul ascuns este portretul lui Abraham Lincoln. Acesta poate fi un exemplu de mesaj subliminal, cand ti se transmite un mesaj care pare unic si ferm, cand de fapt el contine si un alt mesaj, menit sa iti induca un tip de comportament asteptat din partea celui care ti-l transmite si care in acest fel te manipuleaza in sensul dorit de el. Daca vreti sa aflati mai multe despre manipularea prin mesajele subliminale intrati va rog pe SUBLIMINAL. Nu aduc acum in discutie faptul ca mesajele subliminale sunt transmise in starea de constienta a receptorului si ca prin urmare suprarealismul care se manifesta in arta ca un joc oniric, te-ar impinge la ideea, corecta de altfel, ca poti primi mesaje subliminale de la subconstient si in timpul somnului - vezi visele cu intelesuri criptate - aceasta este o chestiune care ar merita o atentie separata.Dar sa revenim.
Doua sunt situatiile in care poti percepe cel de-al doilea mesaj (cel ascuns) al tabloului, recte portretul lui Abraham Lincoln: 1/ fie te dai inapoi cu 20 de metri din fata tabloului aflat la dimensiunile lui reale,
2/ fie il privesti pe display sau intr-o fotografie, printre gene sau te retragi la o distanta convenabila, situatie in care amanuntele ce configureaza prima imagine devin insesizabile si se recompun in portret. Ce ne propune Gregg Braden este este o imagine micsorata a tabloului iar nu tabloul la dimensiunea reala. El zice ca a folosit aceasta imagine pentru a sti cum va arata in exterior in situatia in care ea va fi vazuta si inteleasa de catre oameni diferiti.
Ce au facut cei din laboratoarele Bell Labs din New Jersey a fost din ceea ce se vede pe ecran, o descompunere pe calculator in fragmente nerecognoscibile de catre creierul uman, daca le iei separat. Reasamblarea acestor fragmente insa da sens portretului. Piesele puzzle-lui astfel recompuse pot genera efecte diferite pentru grupuri de oameni traind in realitati cotidiene diferite. Gregg Braden are dreptate cand afirma ca pentru americani , chipul lui Abraham Lincoln este emblematic si ca-l vor recunoaste imediat, investindu-l cu un sens psiho-afectiv special, caci el reprezinta o intreaga istorie de formare si devenire a lor ca natiune si-atunci ei vor reverbera intr-un anume fel, pe cand pentru un alt grup, sa zicem ignorant in ale istoriei americane, va reprezenta chipul unui barbat oarecare, fara sa le produca nicio miscare interioara. Ca o paranteza plina de umor amar, daca vei arata portretul lui Lincoln unor irakieni, sarbi, afgani, vietnamezi sau coreeni, acestia vor avea sentimente contrare celor pe care le incearca americanii. Cercetatorii au dorit sa dovedeasca faptul ca mintea omului, desi ca mecanism de functionare este pregatita sa "vada" acelasi lucru, totusi ea da sensuri si induce comportamente diferite fata de aceeasi "realitate" si ca de fapt fiecare persoana aflata in fata unui obiect real sau a unui eveniment in desfasurare, "vede" si proceseaza o cu totul alta realitate, una personala. De unde concluzia carealitatea, pe are toata lumea o considera obiectiva, deindata ce este trecuta prin filtrul mintii omului devine subiectiva si in consecinta relativa. Realitatea inseala mintea si nu poate fi cunoscuta exact, prin intermediul unui singur privitor. Sunt foarte dese cazurile cand martorii chemati la un proces ca sa descrie un fapt, il descriu in mod surprinzator diferit, caci fiecare martor, desi a fost prezent si a vazut, a inteles doar o parte a evenimentului petrecut, mintea fiecaruia filtrand si eliminand automat anumite detalii pe care le-a considerat neimportante sau pe care pur si simplu nu le-a sesizat.
Concluzia fireasca ce decurge din logica de mai sus este ca acelasi fenomen din lumea reala se intampla si in lumea nevazutelor. Ba inca mai abitir! Realitatea imaginara este atat de diversa, si depinde atat de mult de elementele preluate de catre fiecare imaginativ din realitatea vazuta, si cu care incearca sa recompuna si sa identifice ceea ce "vede" in interiorul lui, incat doi oameni care ar sustine ca l-au vazut pe Arhanghelul Mihail, nu-l vor descrie niciodata la fel. De aceea este o asa de mare brambureala in descrierea si intelegerea lumii nevazutelor. Unii vad spirite, altii ingeri, altii zeitati sau zei, unora le apar strigoi, altii o vad pe Muma Padurii sau pe Sfanta Vineri, pe Contele de Saint-Germain, pe Imaculata sau pe Mos Craciun, s.a.m.d.... Pana la urma dracu' stie - Doamne iarta-ma! - ce vad ei acolo.
