CARTEA ASTRALOPITECULUI

-Spune-mi Colecţionarule rogu-te, tu ţi-ai citit Cartea?

-Cartea !? Eu am citit multe cărţi... La care carte anume te referi?

-Cartea Minţii tale, despre ea încerc să îţi vorbesc... Ai citit-o?
-Nu, nu ştiu despre ce vorbeşti. Cartea Minţii... Hmmmm... există o asemenea carte? Ai văzut-o?

-Tot ceea ce mintea noastră imaginează, bun sau rău ajunge să existe până la urmă pe un anumit plan al conştiinţei personale şi de aici odată plasmuirile cunoscute şi de către alte minţi umane, ele alunecă mai departe în conştiinţa colectivă. De aceea şi există în Astral, pe lângă ordinea şi rigoarea pe care i-o datorăm creaţiei Lui şi debandada şi haosul provocate de materializărie plăsmuirilor minţilor noastre.. În acest fapt surprinzător de plăcut sau neplăcut, depinde cum vrei să o iei, rezidă şi aptitudinea sau harul nostru de cocreatori. Da, CarteaTa există, trebuie doar să ţi-o imaginezi.  Eu, chiar am văzut-o pe a mea, dar pe vremea aceea eram mult prea mic ca să mă bucur de ea.
...............................................................................................................................................................

- Vezi tu, această minune de minte umană dăruită nouă cu haruri nebănuite de către, hai să-i spunem Dumnezeu sau Inteligenţa Universală, care ne conţine creierul, poate să ne fie şi cea mai dulce binecuvântare dar şi cel mai cumplit blestem dacă nu o înţelegem şi nu-i dibuim resorturile. Ea, mintea, nu trebuie nici minimalizată şi nici înlăturată în procesul cunoaşterii şi al devenirii, ci doar observată atent şi de bună seamă ţinută sub control. Iar ca ea să-şi păstreze savoarea, prospeţimea şi să ne dăruiasca nouă înţelepciune şi cunoaştere adevărată iar nu mincinoasă, trebuie avut în vedere că Sinele Superior la rândul lui, să nu trebuiască câtuşi de puţin să fie controlat şi manipulat de către minte, chiar dacă pe majoritatea planurilor de acţiune şi manifestare mintea cu Sinele Superior fac corp comun, ci Sinele, înţeles ca legătură între mintea noastră şi Mintea Universală, doar trebuie lăsat să facă ce vrea el, căci în ultimă instanţă tot ce vrea el face....

”Bine, bine, - ai să mă întrebi – dar cum pot eu să îmi controlez şi să îmi strunesc propria-mi minte atâta vreme cât controlul nu îl pot efectua decât tot prin intermediul ei? Cum să o separ în fragmente opozabile şi cine sunt eu atunci, scos în afara minţii mele?”

Sursa foto: http://www.tumblr.com/tagged/michael-parkes