PERSOANE INTERESATE

O FI BINE, O FI RAU !?


marți, 8 septembrie 2009

GENE PE SPRANCEANA


Sa convenim ca miturile creatiei in acceptiunea biblica ar putea fi interpretate tale quale.

Daca acceptam aceasta conventie putem sa tragem cateva concluzii foarte interesante. Iata faptele: Adam, biet om, a fost facut si nu nascut, dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Eva, biet om, clonata din coasta lui Adam a fost si ea la randul ei facuta si nu nascuta. Adam, din carnea caruia s-a intruchipat Eva, i-a fost intr-un anume fel mama, caci Eva era carne din carnea lui. Fiind creatia Domnului, au avut parte de informatii genetice putin diferite fata de cele pe care le-am mostenit noi astazi, presupun eu, caci informatiile primare pe care le-au primit la facere trebuie sa fi fost de natura divina. Desigur, parte din ele le-am mostenit si noi oamenii de azi, parte s-au pierdut in mod natural iar cele mai multe pe care le posedam acum sunt dobandite. Acum insa, daca ne punem intrebarea carei rase ar fi apartinut primii oameni nu mai putem raspunde exact, dar putem accepta conform ultimelor cercetari paleogenetice, ca genele cele mai vechi pe care le detine omenirea in zestrea ei genetica provin de la rasa neagra.

Asadar, Dumnezeu creandu-l pe om s-a replicat pe Sine. E adevarat ca desi creati ca o oglinda a lui Dumnezeu, cele doua clone, Adam si Eva au avut cateva limitari. Dupa Facere au ramas condamnati la locul creatiei, in rai si cu interdictia de a nu cunoaste tot, concluzia fireasca pe care am tras-o intr-o postare anterioara fiind ca Dumnezeu nu a dorit concurenta. Ei erau tot un fel de Dumnezeu dar de rangul doi, creati in scopul propriei adoratii. Legea data de Dumnezeu ulterior a fost clara: sa nu ai alti dumnezei inafara de Mine. Mult mai tarziu de la actul Genezei, dupa alungarea din rai, potop si fenomenul Babel, acela cu segmentarea omenirii pe rase si limbi, Dumnezeu simtind necesitatea predarii pe viu a lectiei iubirii s-a servit de omul pe care il crease ca de un vehicul, spre a se naste pe Sine. A ales in acest scop o femeie fecioara de rasa semita, pe Maria.

Si atunci hai sa facem un salt in timp si sa avansam pana la momentul aparitiei lui Dumnezeu pe Pamant sub infatisarea lui Isus. Isus, desi nascut om, adica un fel de Dumnezeu de rangul doi, ca toti oamenii de altfel de la Geneza incoace era in acelasi timp insusi Dumnezeu. De data aceasta Dumnezeu nu a mai dorit sa se autocloneze ci a dorit sa se nasca firesc. Dumnezeu si-a dorit o mama. Barbatul Isus, in esenta un semizeu daca-l consideram intr-o acceptiune mitologica greaca, spre deosebire de barbatul Adam a fost nascut si nu facut. Dumnezeu s-a replicat pe Sine, prin nastere, dar acum survine o chestiune de interpretare: nu stim daca de data aceasta Dumnezeu s-a aratat lumii prin Isus dupa chipul si asemanarea Sa sau intr-un chip diferit. Sfintele Scripturi si Evangheliile omit sa ne mai precizeze aceste amanunte. Ale cui gene le purta Isus Dumnezeul? Genele Fecioarei Maria ar fi putut sa devina dominante in combinatia cu un "ceva" divin? Spun "ceva" pentru ca in cazul unui miracol, cuvantul gene nu mai poate fi pronuntat, gene insemnand informatie transmisa ereditar, ceea ce nu putem admite in cazul lui Dumnezeu, el fiind necreat, deci fara ereditate. Indraznind sa cercetez miracolul (ooo..., afurisita blasfemie!) logic ar fi ca:

a) genele lui Isus sa fi avut o informatie "speciala", divina. Asta ma indeamna sa cred ca Isus ar fi trebuit sa ii semene lui Adam, care purta aceste gene speciale, create special pentru el. In acest caz, semanandu-i lui Adam, Isus ar fi trebuit sa fie negru. Dar nu avem nici o atestare cum ca Isus era negru si atunci

b) El sa fi mostenit genele stramosilor pe linie materna, ca un fel de clona a Fecioarei, asa incat logica aparenta cum ca ar fi trebuit sa fie un exemplar umano-divin nascut cu chipul si asemanarea lui Dumnezeu, pica. Sau mai bine, in aceasta logica ar trebui sa renuntam la chip si sa ne concentram pe asemanare care in cazul de fata ar trebui sa fie inteleasa ca esenta divina. Dar ce putem considera esenta divina in cazul lui Isus? Mintea? Sufletul? Amandoua?

c) Isus sa nu fi avut nici un fel de gene, caz in care se poate presupune ca Dumnezeu s-a autoprogramat sa nu aiba mostenitori si si-a gandit destinul cu crucificarea, cu alchimizarea completa a materiei trupului si cu inaltarea, inca inainte de imaculata conceptie.

Daca asa au stat lucrurile in privinta destinului personal - si presupun ca in oricare dintre cele trei ipoteze asta s-a intamplat - inseamna ca prin interactia cu Isus, toti oamenii din jurul Lui au avut destinul modificat, prestabilit, cu deznodamantul dinainte cunoscut, atunci si legea liberului arbitru (chiar si in contextul legii karmei cu care crestinismul nu este de acord) a fost temporar golita de continut. Cel putin in privinta celor care L-au cunoscut si au relationat cu El cat a fost in viata. Odata cu inaltarea, legea liberului arbitru pentru omenire a reinceput sa functioneze normal. Ma rog, de-acum aceasta este o alta tema.

Si totusi, sa fi avut barbatul Isus genele lui David? Si conform unor prezumtii sa le fi preluat si progeniturile Mariei Magdalena? Aceasta teorie are tot atatea sanse la adevar cat are si aceea ca Isus a fost negru. Si-atata timp cat nu stim nimic, miracolul inca functioneaza.

Cine are mai mare nevoie de mistere si miracole, omul sau Dumnezeu?

miercuri, 2 septembrie 2009

MEDITATIE cu KARMAPA





















Articolul care urmeaza reprezinta un raspuns mai detaliat la comentariile prietenilor mei Camelia, Sorin si Elvis la postarea anterioara, MEDITATIA.


Am ales articolul despre meditatie datorita temei si mai ales a fotografiei. Am avut onoarea in toamna anului trecut, sa-l cunosc pe omul din fotografie, pe Karmapa, aflat la a saptesprezecea reincarnare. El, ca si Dalai Lama este Buddha in viata. Onoarea desigur a fost numai de partea mea pentru ca nu sunt convins ca-si aminteste chipurile celor cateva mii de turisti care i se inclina anual prin fata. Karmapa merita gugalit, are o istorie a reincarnarilor succesive foarte interesanta, el fiind unul dintre cei patru stalpi spirituali in viata, mai precis al compasiunii - Bodhisattva Compasiunii, pe care se sprijina budismul tibetan. Dalai Lama aflat la paisprezecea reincarnare a lui Buddha este principalul, supremul in rang. El e cu capu':)))(mentalul).

"Karmapa se remarca prin calitatile sale deosebite si mai ales prin activitatea sa vasta si continua. Foarte putini maestri s-au manifestat ca activitate a lui Buddha in aceasta lume. Numele de Gyalwa Karmapa indica tocmai faptul ca nu este vorba despre o fiinta obisnuita. Gyalwa inseamna "Buddha", o fiinta trezita deplin, iar in linia Kagyu exista doar doi maestri care au fost numiti astfel, Karmapa insusi si cea de-a doua sa manifestare, Shamarpa. Karmapa inseamna "maestrul activitatii iluminate" sau "maestrul karmei", karma insemnand aici activitate. Karmapa este un asa-numit tulku, incarnarea constienta a unei fiinte, care a ajuns deja la realizare. Dar Karmapa se deosebeste de alti tulku: el este deja total iluminat si este considerat o manifestare a lui Buddha compasiunii iluminate, Ochi Iubitori (in tibetana Cenresi, in sanskrita Avalokiteshvara) si prin urmare cinstit ca un Buddha viu. Aceasta inseamna ca Karmapa nu mai parcurge un drum personal al eliberarii. El vine in aceasta lume din compasiune pura, pentru ca exista fiinte care au nevoie de sprijin si ajutor." http://www.karmapa.ro/

De fapt sunt doi Karmapa in India, cel despre care va vorbesc cunoscut sub unul dintre numele Gyalwang Karmapa sau Karmapa Lama sau Ogyen Trinley Dorje si un anume Trinlay Thaye Dorje Karmapa, reincarnati la simultan, amandoi tineri, amandoi indeplinind aceeasi functie spirituala, dar recunoscuti separat de catre calugarii budisti, amandoi dovedind inca din copilarie semnele de recunoastere ale aceleiasi entitati spirituale. O parte a calugarilor initiati tibetani de rang inalt, inclusiv Dalai Lama l-au recunoscut pe Gyalwang Karmapa, o alta parte, guvernul chinez inclus, pe celalalt. Situatia pare destul de ambarasanta asa cum am privi-o noi, paradoxala chiar, dar cat se poate de normala in viziunea lor, cu toata implicarea partinitoare a chinezilor.Aveam la plecarea cu grupul din Romania o prezumtiva intalnire cu Dalai Lama care din pacate nu s-a mai consumat, caci Dalai Lama inca se mai resimtea in urma interventiei chirurgicale suportate de curand in Statele Unite. Si pentru ca toata lumea stie ca in viata nimic nu este intamplator, conducatorul grupului de romani, maestrul Lucian Kenchock (pe care il puteti gasi pe http://infinityspirit.ro/fondator.htm) a schimbat obiectivul si asa l-am intalnit pe Karmapa Lama, unul dintre principalii demnitari ai guvernului din Tibet aflat in exil.
In manastirea Gyoto Tantric de la poalele Dharamshallei unde isi avea resedinta, potrivit rangului si importantei pozitiei sale, Karmapa Lama la fel ca si superiorul sau Dalai Lama, era foarte bine pazit de armata. Verificarea pasapoartelor si abandonarea in custodie a camerelor si obiectelor personale in vederea intalnirii au fost obligatorie. In timp ce asteptam dupa un grup de americani, Lucian ne-a instruit asupra protocolului de intalnire. Nu intru in detalii, nici nu ar fi prea multe, esenta era ca manifestarea respectului sa se petreaca conform traditiei budiste. Desi eram pregatiti sa nu ne aratam surprinderea asupra varstei lui Karmapa, am ramas imresionat de aspectul fizic placut, statura inalta si tinuta demna a tanarului, frumos si armonios alcatuit, a carui pace si echilibru interioare dublate de o voce cu timbru vital placut, de un discurs calm dar totodata ferm, m-au fermecat. Nu pot sa spun daca educatia si antrenamentul la care fusese supus din copilarie, amprenta scolii engleze sau divinitatea fiintei sale sau toate la un loc creau aceasta impresie puternica.
Dupa cuvantarea plina de miez a lui Karmapa au fost puse trei intrebari de catre Gabriela, prietena lui Lucian . V-o redau pe cea mai indrazneata:
-Anul 2012 va aduce modificari esentiale pe Terra?
Raspunsul lui Karmapa a fost intelept de echivoc.
-Omenirea a avut parte de dezastre si suferinta si inca va mai avea.
A urmat apoi o cerere din partea gabrielei care a surprins pe toata lumea, inclusiv pe Karmapa. Pentru el nu era o cerere obisnuita:
-Va rugam sa acceptati sa facem o scurta meditatie impreuna.

Putin descumpanit de aceasta cerere Karmapa a acceptat. Si am facut-o. Nu sunt foarte familiarizat cu tehnica meditatiei, singurele lectii fiind luate de la Lucian, la un curs preliminar de Yoga de numai trei zile, dar am izbutit cred sa meditez pret de cateva minute, asa cum am crezut eu de cuviinta. Imi amintesc ca imi imaginam o lumina alba venind de sus pe care o indreptam cu iubire asupra fiecarui membru al familiei mele pe rand si a prietenilor. Desigur as fi facut-o si pentru voi daca ne-am fi intalnit mai din timp. :) Oricum erati acolo pentru ca dorinta "fie ca toate fiintele din univers sa fie fericite" am spus-o in gand asa cum fusesem invatat. :) Odata acoperirea cu lumina terminata am avut o viziune, de data aceasta neprovocata de gandul meu, in care mi-a aparut un chip de femeie in semiprofil, careia ii siroiau lacrimile pe obraz. Asa s-a incheiat meditatia. La plecare Karmapa ne-a daruit fiecaruia dintre noi cate un plic sigilat care continea cate trei bilute colorate diferit. La ce foloseau bilutele este insa alt subiect.
Pe coridor, la iesire entuziasmat de viziune si cu gandul ca a fost indusa de Karmapa dau sa povestesc uneia din noile amice cunoscute in calatorie, si-o intreb:
-Tu ai avut vreo viziune?
-Da ce crezi ca numai tu ai viziuni ? Si pan'la urma nu e treaba ta! mi-a retezat-o pe un ton oribil si-atunci am observat ca avea figura ravasita si ochii rosii de plans. M-am retras complet uluit de reactia ei nepotrivita, baiguind scuze si m-am adresat lui Lucian si Gabrielei:
-Uite, am avut o viziune in timpul meditatiei si vreau sa stiu daca si voi ati avut.
-Nu ne spune, mi s-a raspuns. Asteapta zece zile si hotarasti apoi daca ar mai trebui sa povestesti.

Dupa zece zile nu am mai deschis discutia cu nici un alt om al grupului si nici in clipa de fata nu stiu daca ceilalti au "vazut" acelasi lucru. Aceasta a fost prima lectie despre implicarea in meditatie si consecintele ei. Cine a pus femeia aceea in viziunea mea, ca am pus-o eu, ca mi-a trimis-o Karmapa sau ca a venit singurica din sala sau de aiurea, nu stiu sa spun. Voi ce parere aveti?