Academicianul isi avea rezervate sase ore de cercetare pe zi, pe langa alte patru ore de catedra. De cinci ani se straduia sa dreseze o cuanta, din pacate niciodata aceeasi. In dimineata in care iesi din casa si simti mirosul de primavara si trase de mai multe ori cu nesat aerul in piept, ei bine, in acea dimineata, baga de seama pentru prima data, ca usa Institutului se deschide in ambele parti. Atunci se ilumina.
:)
RăspundețiȘtergerepandemie zen!
asta e! M-am dumirit!
:)))
Citesc din cand povestioare zen care ma amuza. Si mai fabric si eu cate una hazlie... Ce-i rau in asta? :)
RăspundețiȘtergereCe, au mai aparut si pe la altii? :))